Sâta a-o contegnûo

Contaroina

44°07′19.75″N 7°53′31.3″E
Šta pogina ṛ’ ê š-cṛiccịa ‘n ulmioš-cu
Da Wikipedia
UL
Šta pogina ṛ’ ê š-cṛiccịa ‘n ulmioš-cu, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis
Contaroina
Fṛâziun
Contaroina – Veduta
Contaroina – Veduta
Èl cà d'Contaroina, 'nsa via štatōa
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Piemunte
Provìnsa Cuni
Comùn Ulmea
Teritöio
Coordinæ:44°07′19.75″N 7°53′31.3″E
Altitùdine783 m s.l.m.
Abitanti20
Âtre informaçioìn
CAP12078
Prefìsso0174
Fûzo oràrioUTC+1
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión:
Contaroina
Contaroina

Contaroina (Cantaraina 'ntâ paḷlodda d’Albenga, Cantarana 'n italian) r'è ina fṛâziùn dâ cumüna d'Ulmèa ch'a cuntia 20 abitonti (nüm’ṛi agiulnoi a u 2019).

Tipicu 'nsediamentu 'nsa via, a fṛâziùn d'Contaroina a s' tṛöva 'nsa riva lelca d'Tonno, a 783 metṛi 'nsu livellu del moa, lungu a Štatoa 28. A bulgô pṛincipoa ṛ'è stô foccia ciü a munte dâ via, au rundu dâ capella dedicô aṛa Madōnna dâ C-ntüṛa e a Sont'Antoni da Padu'a. Ina s-cunda bulgô, a punènte r'špettu a qualla diccia pṛimma ṛ'è scituô a voa dâ štatoa e pia u nōmme d' bulgô d'Sèn Coṛlu. A fṛâziùn a dà u sō nōmme a u rian ch' u šcure lì dapè, dicciu apuntu Rian d'Contaroina.

Èl Rian d'Contaroina

Èl culsu d'euva u nosce a 1230 m s.l.m., pōcu sutta a ṛa via che da j' Aimui a pōlta vèlsu Qualzina, a punènte dâ Rōcca Caštea Pajan (1213 m). J' oci rioi ciü polvi, ch'i s' cozzo 'nt' Tonno arembu au stṛâdun, vèlsu Ulmèa, j' han a dus̅c̅ie chizì. Vèlsu meridiun e vèlsu levonte, i sepoṛô Contaroina daṛa fṛâziùn d'l Proa, i s' tṛövo el Rōcche Balcatte e el Scapitte. Vèlsu punente, 'nvece, u s' pō' vago a Rōcca Ferraira, ch'a molca el cunfìn cun Pulnošše.

In palticuloa a ṛ'è svilüpô a pṛêsenza d' cove e d' gṛōtte d' tipulugie divelse, ch'i van a foa polte d'l cumplèssu da Rōcca Ferraira[1], fṛa ašte chizì a ciü famusa ṛ'è a Gṛōtta dî Saṛas̅c̅î (cugnusciüa ascì cun u nōmme d' Bolma d'l Messere), caṛaterizô da ina gṛōssa štonzia quoddṛa e da 'n' müṛagnun a l' 'ntṛōdda, d'urigine medievoa. A bolma a s' eṛa fulmô p'r 'n prûcessu d' degṛadaziun dâ rōcca.[2]

A lōchizì u s' giunta ascì a Galeṛia d'Contaroina[3], ascì lê 'ns' l' otṛa špunda d' Tonno. A setentṛiùn e vèlsu levonte rišpettu a lund' ch' l' è u Rian d'l Proa a s' cozza dṛentu, lunga 'na tr'ntèna d' metṛi, cun ina cumpus̅c̅iziun d' rōcca da cauzina, cun oci dui cundōtti ciü polvi, focci d'fioncu.[4][5]

A fṛâziun a s' tṛöva ciü vōte 'nse cōlte stoṛiche, fin a paltìa da 'l 1746, cum' u s' pō vago 'nt' èl "Tipo generale delle Castellanie di Pornassio, Cosio, e Mendatica..." focciu p'la Repübblica d' Zena da Matteo Vinzoni.[6] Mantignèndu 'na fulma d' šcṛitüṛa štabile 'nti oggni dōppu u s' tṛöva ascì 'nta vèlsciùn dâ "Carta generale de Stati di Sua Altezza Reale" d'l 1772 e pöi 'ncù 'nt' èl 1802 dṛentu a "Nouvelle Carte" ch' a muštṛa i teritoṛi dâ Repüblica Cisalpina e d' qualla Ligüṛe.

U nōmme Contaroina l'arèva urigini celtiche, cumme oto lucalità ciamoi a u lištessu mōddu è u sṛèva lià a ṛa pṛêsenza d' 'n culsu d’euva o ducca, u s' r'feṛisce a 'na valodda strencia, sulcô apuntu da 'n rian.[7] Ciü diretamente, s'cundu a tṛadiziun, u nōmme u purèva esso lià a ṛa pṛêsenza d' roine 'nta zōna dapè.[8]

L’urigine d' l' 'nsediamèntu u sṛèva da u tüttu scimile a qualla dâ v's̅c̅ina fṛâziun d'l Punte d'Nova, anche sè Contaroina a n' è moi arivô a ṛa lištessa eštensciùn.[9] A dimustṛaziun d' zō a cuštṛuziùn ciütōštu recente dâ capella lucoa, asemme a ṛa manconza d' 'n s'miteṛi 'nta bulgô, tontu ch' èl famî d'l pōštu i s' sun d'lungu rifeṛî a quâ d'Ulmèa. U s' cugnusce ascì u nüm’ṛu d' j' abitonti d'Contaroina 'nta s'cunda metà dû seculu XX: dondu d' amèntu a 'l štimme d' l’ alchiviu paruchioa difatti i j' stas̅c̅èvo 11 famî p'ṛ 'n tutoa d' 76 onime.[10]

D'urigine 'ncù ciü növa, a bulgô d'Sèn Coṛlu, 'n direziun Punte d'Nova, cun a cuštṛuziun 'nt' èl 1960[11] d' 'n cumplèssu d' albèlgu vujiü da l' 'mpṛenditua Renzo Cagna, lunde u j' eṛa zà ina segheṛia è ina cova.[12]

Pōšti d' 'ntèṛèsse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Geịs̅c̅ịa dâ Madōnna dâ C-ntüṛa, u s' tṛotta da polva capélla dâ fṛâziun, ch' a s' tṛöva lungu u štṛadun. R' è štô vujüa da j' abitonti d' Contaroina. Cuštṛüia fra 'l 1862 e 'l 1863, a cunsèlva a 'l sò 'ntèlnu 'n quoddṛu d'l pitua ulmioš-cu Geniu Alduin ch' u rafigüṛa a Madōnna dâ Midoja e u s' tṛöva suvo a l'autoa.[13] D' föṛa a s' pṛesènta cun 'na sèmplice faciodda, cun 'nt' èl mèʒʒu u j' è 'n balcun cun ina fineštṛa a quottṛu alcatti e, 'n si fionchi d'l’ntṛodda u i è dui balcui šquadṛoi, in ciü a chiv'ltüṛa ṛ'è a cabonna, mentre l’abscide ṛ'è semiṛunda. A l' 'ntèlnu ṛ'è 'ngiancô 'nta polte d' sutta, mentre ṛ'è t'nzüa d'cuṛua celeste 'nsa vōta d'l presbiteṛi. A sepaṛoa 'l dû polti ina culnis̅c̅e, ch'a cure lungu tüttu 'l peṛimetṛu, ascì ṛ' assa lì dipinta. A pavimentaziun, 'n fin, ṛ'è štô r-ngiô 'nt' èl 1958.[13]

Špantioi lungu a štṛô dapè a 'l cà dâ fṛâziun i s' tṛövo zèlti pilui vûtivi che, in nüm'ru magiua i sun štoi pitüṛoi da Alduin.

  • 'L pṛimmu ch' u s' šcuntṛa v'gnèndu da 'l Punte d'Nova u s' tṛöva 'n lucalità Sèn Coṛlu: u j' è rafigüṛà a Velgine cun èl Bambin, è 'i dui i téno 'n man u Rusoa, d' dré u s' vaghè 'n paesoggiu d'muntogna e a fiancu u j' è dui sonti.
  • U s'cundu, pocu pṛimma d' l’ 'mbuccu da fṛâziun, l'è ciamà Pilun dâ Vis̅c̅itaziun, ciü "rubüštu" d' quâ d' pṛimma, cun u d'noi d'cuṛua v'ldoštṛu, u presènta 'n niu da'l fundu semirundu, ascì ṛ' assu tenciu a fṛašcu, cun a scena diccia suvo.
  • D' fioncu a ṛa capélla u s' n' tṛöva in otṛu, cun el pitüṛe a frašcu ch'i s' pōno vago n-mà 'nta polte ciü ota, lunde ch'u j' è a Madōnna dû Rusoṛi ch' a ten 'n bṛozzu èl Bambìn.
  • Ara fin da bulgô, vèlsu Ulmèa, u s tṛöva 'ncù 'n ültimu pilùn, da munte, 'ngiancà, cun a zella s'rô, senza pitüṛe dṛentu.

Difeṛenti i sun j' olgi e èl strutüṛe d' štu geneṛe ch'i s' trövo 'nta bulgô. Ben vis̅c̅ibile, carèndu da 'l Pṛoa, 'nsa dṛiccia, 'n bioa, ch'u sèlve a 'ncanaloa l'euva d'Tonno, davs̅c̅in a lun' chè u Rian d'Contaroina u sî cozza dṛentu. 'Na vōta su canoa l' era duvṛà p' l' bütoa 'n funziùn 'n miṛin ch'u s' tṛuvova chizì. A munte d' lun chè 'i dui rian i s' giunto, d' fioncu a ra cap'latta dâ fṛâziun u j' è 'n olgiu dicciu ascì "Funtona d' Contaroina". L' euva d' sa funtona ṛ' è rinumô pṛ' esso ben ligeṛa.[14]

  1. (ITENFR) Complesso della Rocca Ferraira, in sce catastogrotte-piemonte.net. URL consultòu o 30 lùggio 2024.
  2. (ITENFR) Grotta dei Saraceni, in sce catastogrotte-piemonte.net. URL consultòu o 31 lùggio 2024.
  3. (IT) Galleria di Cantarana, in sce catastogrotte-piemonte.net. URL consultòu o 30 lùggio 2024.
  4. (ITENFR) Zero in Condotta, in sce catastogrotte-piemonte.net. URL consultòu o 31 lùggio 2024.
  5. (ITENFR) Dieci e Lode, in sce catastogrotte-piemonte.net. URL consultòu o 31 lùggio 2024.
  6. (IT) Matteo Vinzoni, Tipo generale delle Castellanie di Pornassio, Cosio, e Mendatica Marchesato di Rezzo, e di Ormea, e di Ormea e parte di quella del Maro. (ca. 1746), in sce ianua.arianna4.cloud. URL consultòu o 31 lùggio 2024.
  7. (LIJIT) Toponimi Intemeli, in sce cumpagniadiventemigliusi.it. URL consultòu o 31 lùggio 2024.
  8. (ITLIJ) Padre Ignazio Giacomo Pelazza, 3. Le frazioni, in Saggio di toponomastica ormeese, comparata a quella ligure, con note storiografiche, Munduvì, Associazione studi ormeaschi, 1992, p. 142.
  9. (IT) M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli, VII. Le frazioni, in Guida di Ormea, Ulmèa, Le campane di San Martino, 1986, p. 46.
  10. Pagliana, cap. III, La tradizione religiosa dal secolo XVIII ad oggi, pp. 179-180
  11. (IT) Ormea, l'addio all'imprenditore Renzo Cagna, in sce unionemonregalese.it. URL consultòu o 30 lùggio 2024.
  12. A pṛêsenza d'l dû ṛ' è segnalô 'nt' a: (IT) CTR (Carta Tecnica Regionale) raster 1:10.000 (1991-1995), in sce geoportale.piemonte.it. URL consultòu o 31 lùggio 2024.
  13. 13,0 13,1 Pagliana, cap. II, Cappelle e chiese delle frazioni, pp.106-108
  14. (IT) Turisti in coda alla Fontana di Cantarana. E… successo a ‘Ormea inonda’ con il ‘biale’, in sce trucioli.it. URL consultòu o 30 lùggio 2024.