Sari la conținut

Bent (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bent

Afișul filmului
Titlu originalBent
GenDramă, istoric, dragoste
RegizorSean Mathias
ScenaristMartin Sherman
Bazat peBent (Martin Sherman, 1979)
ProducătorMichael Solinger
Dixie Linder
Martin Sherman
DistribuitorMetro-Goldwyn-Mayer
Director de imagineGiorgos Arvanitis
MuzicaPhilip Glass
DistribuțieLothaire Bluteau
Clive Owen
Mick Jagger
PremieraMai 1997 (Cannes)
Durata105 minute
ȚaraMarea Britanie, Japonia
Locul acțiuniiBerlin  Modificați la Wikidata
Limba originalăEngleză
Disponibil în românăSubtitrat
Încasări496.059 de dolari
Prezență online
Cineplex

Bent este o dramă britanică din 1997 regizată de Sean Mathias, având la bază piesa omonimă a lui Martin Sherman din 1979, care este de altfel și scenaristul filmului. Filmul gravitează în jurul persecuției homosexualilor în timpul Germaniei naziste imediat după asasinarea liderului SS Ernst Röhm în „Noaptea cuțitelor lungi”.

Ecranizat în doar câteva cinematografe din Statele Unite și vestul Europei, Bent s-a bucurat de un real succes în rândul criticilor de film, obținând, printre altele, premiul Prix de la jeunesse în cadrul celei de-a 50-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes.

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Max (Clive Owen) este un promiscuu bărbat homosexual din Berlinul anilor '30. El este certat cu familia sa înstărită din cauza orientării sexuale. Într-o seară, la resentimentele partenerului său Rudy (Brian Webber), Max aduce acasă un chipeș ofițer SA, Wolf (Nikolaj Coster-Waldau). Din nefericire, aceasta are loc în „Noaptea cuțitelor lungi”, când Hitler ordonă asasinarea trupelor eșalon SA. Wolf este descoperit și ucis de ofițerii SS în apartamentul lui Max și Rudy, în timp ce aceștia fug din Berlin.

Unchiul lui Max, Freddie (Ian McKellen), îi falsifică actele de identitate, însă Max refuză să-și lase partenerul în urmă. În cele din urmă, Max și Rudy sunt găsiți și arestați de Gestapo și puși într-un tren cu direcția Dachau. Pe tren, Rudy este bătut până la moarte de gardieni. Confruntat de gardieni, Max spune că nu-l cunoaște pe Rudy și își neagă homosexualitatea. Acesta refuză purtarea triunghiului roz (destinat prizonierilor homosexuali) și admite că este evreu. În lagărul de concentrare, Max se îndrăgostește de Horst (Lothaire Bluteau), cel care îi arată demnitatea ce rezidă din recunoașterea propriilor convingeri. După ce Horst este împușcat mortal, Max găsește curajul de a fi cinstit cu el însuși și se sinucide.

Festival Premiu Recipienți și nominalizați Rezultat
Festivalul Internațional de Film de la Cannes Prix de la jeunesse Sean Mathias Câștigat
Festivalul Internațional de Film de la Emden Premiul Emden Sean Mathias 2
Festivalul Internațional de Film de la Gijón Cel mai bun actor Lothaire Bluteau Câștigat
Grand Prix Asturias Sean Mathias Nominalizare
Premiile GLAAD Media Film excepțional (lansare limitată) Nominalizare
Festivalul Internațional de Film Gay & Lesbian de la Torino Cel mai bun lungmetraj Sean Mathias Câștigat

Referințe și note

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Format:Sean Mathias