Cicerone Theodorescu

poet român
Cicerone Theodorescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor de literatură pentru copii[*]
traducător
poet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Cicerone Theodorescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un poet și traducător român. A semnat și Radu Lăncieru, Victor Sângeru, C. Tudor, C. Tudoran.

Biografie

modificare

Tatăl lui Cicerone Theodorescu a fost muncitor la Căile Ferate Române. După absolvirea liceului în București, a studiat la Facultatea de Literatură și Filosofie a Universității din București. Apoi a fost profesor la diferite licee și a funcționat ca editor și reporter. A colaborat la presa de stânga și a semnat, împreună cu alți intelectuali democrați, proteste împotriva tendinței țării spre fascism, în timpul lui Ion Antonescu. După 23 August 1944 a deținut funcții importante la Centrala Cărții, a fost vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români din anul 1944 și redactor-șef la revista Viața Românească din 1948.[2] A debutat în 1925 în Universul literar al lui Perpessicius,, apoi a publicat în Bilete de papagal, Azi, Credința, Cuvântul, Cuvântul liber, Facla, România literară, Lumea, Sinteza, Universul literar, Gazeta literară, Viața Românească, Vremea, Zodiac, Luceafărul etc.

Activitatea literară

modificare

Prima sa carte a fost Cleștar (1936), cu versuri ermetice. A început ca poet suprarealist, însă a adus în poezie mașinismul industrial, tratat expresionist: Un cântec din ulița noastră, Premiul de stat, 1953. Se remarcă prin versuri inspirate din munca și suferințele feroviarilor. Este principalul traducător al lui Vladimir Maiakovski, în românește. A tradus din Aleksandr Tvardovski, William Blake, Jerôme Carcopino, Lino Curci. În ultimii ani ai vieții (1971-1972) petrece lungi perioade la Roma, scriind un poem despre Traian (rămas inedit).[3]

Distincții

modificare

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[4]

  • Clestar, versuri. Bucuresti, 1936;
  • C. F. R., versuri. Bucuresti, 1938;
  • Focul din amnar, versuri. Bucuresti, 1946;
  • Cintece de galera. Bucuresti, 1946;
  • Napârstoc si alte povestiri pentru copiii nostri. Bucuresti, 1946 (ed. II, 1947);
  • Ograda minunata. Bucuresti, 1948 (ed. II, 1949);
  • Povestea cu piticul boier. Bucuresti, 1948;
  • Cintece de galera, precedate de Clestar, intregite cu Focul din amnar. Bucuresti, 1949;
  • Calea Grivitei. Bucuresti, 1949;
  • Din toamna lui '39. Bucuresti, 1949;
  • Intimplarea din gradina. Bucuresti, 1952 (ed. II, 1955; ed. III, 1960);
  • Un an intreg. Bucuresti, 1952;
  • Gogu Pintenogu, Bucuresti, 1953 (ed. II, 1956; ed. III, 1959);
  • Un cintec din ulita noastra. Bucuresti, 1953 (ed. II, 1957);
  • Faurari de frumusete. Bucuresti, 1954;
  • Paunita a crescut. Bucuresti, 1954;
  • Scriitorul si cartea la noi. Bucuresti, 1954;
  • O scolarita in padure. Bucuresti, 1955;
  • Versuri alese, vol. I - Drumul simplitatii; vol. II - Faurari de frumusete)". Bucuresti, 1955;
  • Vistavoiul diminetii. Bucuresti, 1956;
  • Oameni si dragoste. Bucuresti, 1958;
  • Izvoare fermecate (folclor). Bucuresti, 1958;
  • William Blake. Poeme. Bucuresti, 1958;
  • Poezii, cu o pref. de I. Vitner. Bucuresti, 1959;
  • Atentie, copii!. Bucuresti, 1961;
  • Copiii cartierului. Bucuresti, 1961;
  • De dragoste. Bucuresti, 1961;
  • Baiatul cu povestile. Bucuresti, 1963;
  • Povestea Ioanei. Bucuresti, 1963 (ed. II, 1966);
  • Poteca lunii, pref. de R. Popescu, Bucuresti, 1964;
  • Hronic, Bucuresti. 1965;
  • Zburatorul din larg. Bucuresti, 1965;
  • Padurea de clestar. Bucuresti, 1967;
  • Tarmul singuratic. Bucuresti, 1968;
  • Scrieri, I-II, ed. ingrijita de autor. Bucuresti, 1969;
  • Platosa duratei. Bucuresti, 1973 ;
  • Poezii pentru copii, pref. de R. Boureanu. Bucuresti, 1975;
  • Nebunul regelui, pref. de M. Gafita. Bucuresti, 1976; [5]
  • De bello dacico, text ingrijit de Coralia C. Theodorescu, postfata de Al. Balaci. Bucuresti, 1989.

Traduceri

modificare
  • VI. Maiakovski - In gura mare. Bucuresti, 1949; ed. II, 1956 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Lenin. Bucuresti, 1949 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Lenin e cu noi. Bucuresti, 1950 (trad.);
  • A. Tvardovski - Vasili Tiorchin. Carte despre ostas. Bucuresti, 1953; ed. II, 1957 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Vladimir Ilici Lenin, Bucuresti, 1954; ed. II, 1956 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Iubesc. Bucuresti, 1956 (trad.);
  • VI. Maiakovski - 150.000.000. Bucuresti, 1956 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Plosnita. Bucuresti, 1957 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Satire. Bucuresti, 1957 (trad.);
  • Federico Garcia Lorca - Casa Bernardei Alba, de Federico Garcia Lorca. in "4 piese de teatru - Federico Garcia Lorca"; cuv. înainte: Mihnea Gheorghiu. ESPLA, 1958
  • Vladyslav Broniewski - Versuri alese. Bucuresti, 1960 (trad.);
  • Vl. Maiakovski - Opera poetica, I-II. Bucuresti, 196l-l963 (trad.);
  • Maiakovski - Trei poeme de dragoste. Bucuresti, 1970 (trad.);
  • Lino Curci - Raport din cosmos. Bucuresti, 1972 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Poeme. Bucuresti, 1973 (trad.);
  • VI. Maiakovski - Octombrie. Bucuresti, 1977 (trad.);
  • Jerôme Carcopino - Viata cotidiană în Roma la apogeul imperiului. Bucuresti, 1979 (trad.);
  1. ^ Cicerone Theodorescu biografia 
  2. ^ Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române. M-Z. Vol. II , p. 705. Pitești, Editura Paralela 45, 2004
  3. ^ Cicerone Theodorescu-biografia[1]
  4. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4.
  5. ^ Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II, p. 705. Pitești: Editura Paralela 45, 2004. ISBN 973-697-758-7