Pentru alte sensuri, vedeți Foc (dezambiguizare).

Focul reprezintă oxidarea unui material combustibil, în urma căreia rezultă căldură, lumină, dar și diferiți produși de reacție, precum dioxidul de carbon și apă.[1] Dacă temperatura ajunge la un nivel destul de ridicat, gazele se pot ioniza pentru a produce plasmă.[2] În funcție de substanțele aprinse și de impuritățile din mediu, culoarea flăcării și intensitatea focului pot varia. Focul are potențialul de a cauza răni fizice prin ardere.

Foc
Elemente clasice

În Occident

Aer
Foc Eter Apă
Pământ

Elementele Chinezești
Lemn (木) | Foc (火) |
Pământ (土) |
Metal (金) | Apă (水)


Hinduism și Budism
Panchamahabhuta
sau Panchatattva

("Marile cinci elemente")
Vayu/Pavan Aer/Vânt)
Agni/Tejas (Foc)
Akasha (Eter)
Prithvi/Bhumi (Pământ)
Ap/Jala (Apă)

Un foc de proporții mari scăpat de sub control este numit incendiu, pârjol și care este stins cu ajutorul pompierilor.

Majoritatea specialiștilor consideră că omul a început să utilizeze focul cu circa 700.000 - 800.000 de ani în urmă. Dar descoperiri recente, realizate în peștera Wonderwerk din Africa de Sud, plasează această dată la circa un milion de ani în urmă.[3]

  1. ^ en NWCG. „National Wildfire Coordinating Group” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ en About.com. „Care este starea de agregare a flăcării? Lichid, solid sau gazos?”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Oamenii știau să facă focul încă din urmă cu un milion de ani”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Foc