Papiamento
Papiamentu
Papiamento
Număr de vorbitori319.000  Modificați la Wikidata
Sistem de scrierealfabetul latin  Modificați la Wikidata
Clasificare
Portuguese Creole
  • Upper Guinea Portuguese
    • {{{nume}}}
Statut oficial și codificare
ISO 639-2pap
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
pap
Răspândire în lume
Răspândire în lume
Puteți vizita Wikipedia în Papiamento.
Această pagină poate conține caractere Unicode

Papiamento (engleză pronunție: /ˌpɑːpiəˈmɛnt,ˌpæp-/)[1] sau Papiamentu (engleză /ˌpɑːpiəˈmɛnt,ˌpæp-/) este o limbă creolă vest-iberică vorbită în Indiile de Vest Olandeze și considerată a fi derivat dintr-un amestec de portugheză, iudeo-portugheză, spaniolă, iudeo-spaniolă, limbi africane, limbi Indigene, engleză și olandeză. Aceasta este cea mai vorbită limbă din Insulele Caraibe ABC, având statut de limbă oficială în Aruba și Curaçao. Limba este, de asemenea, recunoscută în Bonaire de către guvernul olandez.[2]

Denumirea limbii însăși vine de la papia, pap(e)o sau pap(e)ar ("a sta de vorbă", "a vorbi"), un cuvânt prezent în portugheză (um papo, un "chat") și spaniolă colocvială; a se compara cu Papiá Kristang ("vorbire creștină"), o limbă creolă portugheză din Malaezia și Singapore, și cuvântul capverdian papiâ ("a vorbi"), sau în altă parte în Caraibe (Puerto Rico, Republica Dominicană, Cuba) papear[3]—"pentru a vorbi excesiv" (și fără sens) sau "a se bâlbâi" (dar, de asemenea, "a mânca" sau "hrană"). Spaniola castiliană papeo,[4] portugheză papar sunt termenii folosiți de copii pentru "a mânca" - vezi și termenul românesc a păpa).

Trei exemple de asemănare cu portugheza și spaniola (dar și cu româna):

Română Papiamento Papiamentu Portugheză Spaniolă
Par (băț) Palo Palu Pau Palo
Casă Cas Kas Casa Casa
Cuțit Cuchiu Kuchu Faca Cuchillo

Fonologie

modificare

Ortografia

modificare

Există două ortografii: una fonetică folosită în Bonaire și Curaçao, și una etimologică utilizată în Aruba.

Papiamento are următoarele nouă vocale.[5] Ortografia (sistemul de scriere) din Curaçao are un simbol pentru fiecare vocală.

IPA Ortografia din Curaçao  Ortografia din Aruba 
a în kana în cana                  (a merge pe jos)
e e în sker, nechi e în scheur         (a rupe)
ɛ è in skèr, nèchi e în sker (foarfece)
i i în chikí i în chikito (mic)
o o în bonchi, doló o în dolor (durere)
ɔ ò in bònchi, dòler o în dolarmonedă)
u u în kunuku u în cunucu (= fermă)[6]
ø ù în brùg u în brug (= pod)
y ü în hür uu în huur (= chiria)

Referințe

modificare
  1. ^ Wells, John C. (), Longman Pronunciation Dictionary (ed. 3rd), Longman, ISBN 978-1-4058-8118-0  Mai multe valori specificate pentru |ISBN= și |isbn= (ajutor)
  2. ^ Papiamento can be used in relations with the Dutch government.
    „Invoeringswet openbare lichamen Bonaire, Sint Eustatius en Saba” (în Dutch). wetten.nl. Accesat în . 
  3. ^ Papear; există și în franceză verbul "papoter", "a pălăvrăgi". Diccionario de la Real Academia Española.
  4. ^ Papeo. Diccionario de la Real Academia Española.
  5. ^ Philippe Maurer. Die Verschriftung des Papiamento, in Zum Stand der Kodifizierung romanischer Kleinsprachen. Gunter Narr Verlag, 1990
  6. ^ Din cuvântul turcesc konak care a dat în română conac, dar cu sensul de casă boierească