Radu Leon
Radu Leon (n. secolul al XVII-lea – d. 1669/1669[1]) a fost domn al Țării Românești între anii 1664 și 1669. Era numit de către contemporanii săi și Radu negustorul de scoici, sau Radu stridie.[2]
| Radu Leon | |
 Domn al Țării Românești | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XVII-lea  |
| Decedat | 1669/1669[1] |
| Părinți | Leon Tomșa |
| Ocupație | conducător[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Apartenență nobiliară | |
 Domn al Țării Românești | |
| Domnie | decembrie 1664 – martie 1669 |
| Predecesor | Grigore I Ghica |
| Succesor | Antonie din Popești |
Modifică date / text  | |
Biografie
modificareRadu Leon a fost fiul lui Leon Tomșa. În perioada domniei sale a fost sprijinit de fanarioți.
În timpul domniei voievodului Radu Leon, în 1665, a fost pictată pentru prima dată Catedrala Patriarhală din București. Același domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reședință mitropolitană.[3]
Biserica „Sfântul Dumitru” Slobozia din București, monument istoric, a fost construită între anii 1664-1665 de către voievodul Radu Leon și este cunoscută sub numele de „Slobozia” datorită scutirii de biruri primite în 1667.[4]
Prima cafenea cunoscută în București, apare documentată istoric în 1667, în vremea lui Radu Leon, și era proprietatea unui oarecare Kara Hamie, aflându-se în plin centrul orașului, în apropiere de locul în care s-a construit, mai târziu, palatul Băncii Naționale.[5]
Note
modificare- ^ a b Juliusz Demel[*], Historia Rumunii (în poloneză), Ossolineum, p. 203
- ^ Xenopol, Alexandru D. (). Istoria românilor din Dacia Traiană. vol. VII (ed. III). București: Ed. Cartea Românească. p. 188.
- ^ Catedrala Patriarhală din București
- ^ Biserica "Sfântul Dumitru" Slobozia (București)
- ^ „O cafea în Bucureștiul de altădată”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
- Crucea lui Șerban Cantacuzino, 13 mai 2009, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică
| Predecesor: Grigore I Ghica |
1664 – 1669 |
Succesor: Antonie din Popești |
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
