Sari la conținut

Catedrala Notre-Dame din Reims

49°15′14″N 4°02′03″E (Catedrala Notre-Dame din Reims) / 49.253888888889°N 4.0341666666667°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Catedrala din Reims)
Catedrala Notre-Dame de Reims

Notre-Dame de Reims
Informații generale
Confesiuneromano-catolică
HramSfânta Maria
Jurisdicție religioasăarchidiocèse de Reims[*][[archidiocèse de Reims (articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia)|​]]  Modificați la Wikidata
Tipcatedrală
ȚaraFranța
LocalitateReims
arondismentArondismentul Reims
Date despre construcție
Stil arhitectonicgotic
Înălțime maximă81 metri
Istoric
Data începeriisecolul al XIII-lea  Modificați la Wikidata
Perioadă construcție1211-1275
Localizare
Catedrala Notre-Dame de Reims
Patrimoniul Mondial UNESCO
Înger surâzând, detaliu de pe Catedrala Notre Dame de Reimns
ȚaraFranţa Franța
Unitate administrativăReims, Arondismentul Reims Modificați la Wikidata
Tipcultural
Criteriii, iii, vi
Referință601
Anul1991 (Sesiunea a 15-a)
Catedrala Notre-Dame de Reims se află în Franța
Catedrala Notre-Dame de Reims
Catedrala Notre-Dame de Reims
Catedrala Notre-Dame de Reims (Franța)
Poziția geografică
Coordonate49°15′14″N 4°02′03″E ({{PAGENAME}}) / 49.253888888889°N 4.0341666666667°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Notre-Dame din Reims este o biserică romano-catolică situată în Reims, în Champagne-Ardenne, Franța. Ea este catedrala Arhidiecezei de Reims. Construcția sa debutând la începutul secolului al XIII-lea, este posterioară Catedralei Notre-Dame din Paris și Catedralei Notre-Dame din Chartres, dar anterioară Catedralei Notre-Dame din Strasbourg, Catedralei Notre-Dame din Amiens și Catedralei din Beauvais. Consacrată Fecioarei Maria, construcția catedralei a fost terminată în secolul al XIV-lea.

Este vorba de una dintre realizările majore ale stilului gotic în Franța, atât pentru arhitectura sa cât și pentru statuile sale, care sunt nu mai puțin de 2.303. Catedrala se înscrie, prin acestea, în Patrimoniul mondial UNESCO din 1991. Unul din cele mai căutate locuri ale turismului din Champagne, catedrala a primit 1.500.000 de vizitatori, în 2007.[1]

Potrivit istoricului, poetului și cronicarului Flodoard (~894-966), Sfântul Nicasiu, episcop de Reims, a fondat prima catedrală din Reims la începutul secolului al V-lea[2], probabil spre anul 401[3], pe vechile terme gallo-romane[4]. Se situa nu departe de bazilica precedentă, cea a Sfinților Apostoli, ridicată sub Betause[5]. În fața ușii catedralei sale, deja dedicată Maicii Domnului, Sfântul Nicasiu a fost decapitat de vandali în 407 sau de huni în 451. Se pare că cea de-a doua dată este cea corectă deoarece Bazilica Santa Maria Maggiore, considerată ca fiind prima biserică consacrate Fecioarei Maria, datează din 430. Cu toate acestea, Patrick Demouy îl vede pe Sfântul Nicasiu drept « un precursor al cultului marial »Citare goală (ajutor) [5]. Edificiul măsura atunci cca 20 m x 55 m[6]. În această catedrală episcopul Remi din Reims l-a botezat pe Clovis[7], într-o zi de 25 decembrie.[8] Anul acestei celebrări este un subiect de dezbatere și este situat între 496 și 499. Un baptisteriu a fost construit în secolul al VI-lea, la nord de edificiul actual. Planul său era pătrat în exterior și circular în interior.[2]

În 816 Ludovic cel Pios a fost primul monarh francez[9][10] care a fost încoronat la Reims, de către Papa Ștefan al IV-lea[2]. Celebrarea încoronării a pus în evidență starea proastă a edificiului, care a devenit atunci sediu al unei arhiepiscopii[7]. Actuala catedrala gotică a fost construită între anii 1211-1275, fiind o capodoperă a goticului francez. În timpul Războiului de 100 de ani (1337-1453), orașul Reims a fost asediat de trupele engleze și în cele din urmă cucerit, catedrala trecând sub controlul lor. Mai târziu, orașul a fost eliberat de eroina franceză Ioana d'Arc.

În anul 1875 Adunarea Națională a Franței a hotărât acordarea sumei de 80.000 de lire pentru restaurarea fațadei și a interiorului catedralei, devastate în timpul Revoluției franceze.

La 19 septembrie 1914 douăzeci și cinci de obuze ale artileriei germane au atins catedrala,[11] deteriorând-o, însă a fost renovată din nou după război. Astăzi Reims este celebru pentru catedrala sa, fiind considerată una dintre cele mai frumoase din lume.

Referințe și note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ fr Source: Tourisme en Champagne Arhivat în , la Wayback Machine..
  2. ^ a b c Élie Lambert, La cathédrale de Reims et les cathédrales qui l'ont précédée sur le même emplacement, in Comptes-rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, 103e année, numéro 2, année 1959, pagina de început al capitolului 241 Citiți online [1] consultat la 27 aprilie 2013
  3. ^ Jean-Jacques Bourassé, Les plus belles cathédrales de France, A. Mame éditeur, 1861, p. 39, total 411 pagini Citiți online [2]
  4. ^ Demouy 1995, p. 11.
  5. ^ a b Demouy 1995, p. 10.
  6. ^ Demouy 1995, p. 11-12.
  7. ^ a b Patrick Demouy, « Genèse d'une cathédrale royale », in Historia Événement. Spécial 800e anniversaire de la cathédrale de Reims, supplément gratuit du n° 773 de mai 2011., p. 9.
  8. ^ Georges Bordonove, Clovis, éditions Pygmalion, 1988, p. 97.
  9. ^ Laurent Theis, Clovis de l'histoire au mythe, éditions Complexe, 1996, Citiți online [3], p.93.
  10. ^ Gilles Baillat, Reims, éditions Bonneton, 1990, citiți online [4], p.57.
  11. ^ Hervé Chabaud, 1914-1918 Reims ville martyre, l'Union, 2009, p. 6.
  • Chapuy, Vues pittoresques de la cathédrale de Reims, et détails Remarquables de ce monument, Engelmann et Cie, Paris, 1826; spre text online: [5]
  • Inconnu, Notice sur le mobilier de l'église cathédrale de Reims, P. Regnier, Reims, 1856; spre text online: [6]
  • Victor Tourneur, Description historique et archéologique de Notre-Dame de Reims, Paul Giret, Reims, 1868; spre text online: [7]
  • « Reims : la cathédrale en lumière », dans Le Moniteur des Travaux publics et du Bâtiment, 3 novembre 2006, n. 5371.
  • Yves Boiret, « Restauration et conservation de la cathédrale de Reims », dans Les Dossiers d'archéologie, octobre 1993, n° 186.
  • Braive : « La restauration de la cathédrale de Reims », dans Travaux, octobre 1938, n. 70 .
  • François Collombet, Les plus belles cathédrales de France, Sélection du Readers Digest, Paris (France), ISBN: 2-7098-0888-9, 1997; p. 134-141.
  • Patrick Demouy, Notre-Dame de Reims, Sanctuaire de la monarchie sacrée, collection „Patrimoine au présent”, CNRS Éditions, mars 1995, Paris, ISBN 2-271-05258-0, 128 pagini.
  • Patrick Demouy, Reims, la cathédrale, ISBN: 2-7369-0265-3, 2000.
  • Patrick Demouy, « La Cathédrale Notre-Dame », dans Les Dossiers d'archéologie, octobre 1993, n. 186.
  • Patrick Demouy, Notre-Dame de Reims, CNRS Éditions, ISBN: 2-271-05258-0, 2001.
  • Patrick Demouy, « Reims, fille de Rome et église-mère des Francs », dans Les Dossiers d'archéologie, octobre 1993, n. 186.
  • Gérard Denizeau, Histoire visuelle des Monuments de France, Larousse, Paris, ISBN: 2-03-505201-7, 2003 ; p. 102-104.
  • Gérard Denizeau, Larousse des cathédrales, Paris, 2009, 314 p. (ISBN: 978-2-03-583961-9)
  • Alain Erlande-Brandenburg, Histoire de l'architecture française, tome 1, Éditions du Patrimoine, Mengès, Paris , ISBN: 2-85620-367-1, 1995.
  • Yann Harlaut, L'Ange au Sourire de Reims, Naissance d'un mythe, Éditions Dominique Guéniot, Langres, novembre 2008, ISBN 978-2-87825-435-8
  • de Erwin Heinle, Türme aller Zeiten - aller Kulturen ediția a 3-a, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart (Germania), ISBN: 3-421-02931-8, 1997; p. 141.
  • Villard de Honnecourt, Livre de pourtraicture (Album de Villard de Honnecourt).
  • Dieter Kimpel, L'Architecture gothique en France 1130-1270, Flammarion, Paris, ISBN: 2-08-010970-7, 1990.
  • Peter Kurmann, La Cathédrale Notre-Dame de Reims, Monum, Éditions du Patrimoine, Paris, ISBN: 2-85822-614-8, 2001.
  • en Robert Mark, High Gothic Structure, The Art Museum, Princeton University, Princeton (États-Unis), ISBN: 0-943012-05-8, 1984; pp. 22–25.
  • Isabelle Pallot-Frossard, « Le musée de l'œuvre de la cathédrale », dans Les Dossiers d'archéologie, octobre 1993, n. 186.
  • Jean-Marie Pérouse de Montclos, Le Guide du Patrimoine : Champagne-Ardenne, Hachette, Paris, ISBN: 2-85822-614-8, 1995.
  • Gérard Rondeau, texte d'Auguste Rodin: La Cathédrale de Reims, Editions RMN, EAN, 2011.
  • en Whitney S. Stoddard, Art & Architecture in Medieval France, Icon Éditions (Harper & Row Publishers), New York (États-Unis), ISBN: 0-06-430022-6, 1972; p. 197-209.
  • Claude Tuot, Les Masques de la cathédrale de Reims, La chair dans la pierre, Editions Créer, 2011.
  • Claude Tuot, Sophie Andrade, La cathédrale de Reims, Clés pour un parcours, CRDP Champagne-Ardenne, 2011
  • Sophie Andrade, Claude Tuot, Laurence Tuot, Carnet du jeune visiteur, La cathédrale de Reims CRDP Champagne-Ardenne, 2011
  • Claude Tuot, Christiane Fournier, Le Théâtre des gargouilles de la cathédrale de Reims, Editions Créer, 2009.
  • Thierry Jordan, Reims, La Nuée Bleue, collection „La grâce d'une cathédrale”, 2011, Strasbourg, 544 pagini, ISBN 978-2-7165-0769-1

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Notre-Dame de Reims