Sari la conținut

Leopold Ferdinand de Austria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arhiducele Leopold Ferdinand
Date personale
Nume la naștereLeopold Ferdinand Salvator Marie Joseph Johann Baptist Zenobius Rupprecht Ludwig Karl Jacob Vivian
Născut2 decembrie 1868(1868-12-02)
Salzburg
Decedat (66 de ani)
Berlin
ÎnmormântatFriedhof III der Gemeinde Jerusalems- und Neue Kirche[*][[Friedhof III der Gemeinde Jerusalems- und Neue Kirche (cemetery in Friedrichshain-Kreuzberg, Germany)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiFerdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana
Alice de Bourbon-Parma
Frați și suroriArchduchess Germana of Austria[*][[Archduchess Germana of Austria (Archduchess of Austria)|​]]
Archduchess Agnes Maria of Austria[*][[Archduchess Agnes Maria of Austria ((1891-1945))|​]]
Arhiducesa Louise de Austria
Arhiducele Petru Ferdinand, Prinț de Toscana
Heinrich Ferdinand von Österreich-Toskana[*][[Heinrich Ferdinand von Österreich-Toskana (pictor austriac)|​]]
Arhiducele Iosif Ferdinand de Austria
Archduchess Maria Antonietta of Austria[*][[Archduchess Maria Antonietta of Austria (Austro-Tuscan Imperial and Royal (1858-1883))|​]][1]
Archduchess Anna, Princess of Hohenlohe-Bartenstein[*][[Archduchess Anna, Princess of Hohenlohe-Bartenstein (Austro-Tuscan Imperial and Royal)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuWilhelmine Abramovic
Maria Ritter
Clara Groger
Cetățenie Austria Modificați la Wikidata
OcupațiePrimat
politician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBerlin[2]
Viena[2] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Habsburg-Lorena
Membru al Senatului imperial (Austria)[*] Modificați la Wikidata
Domnie –

Arhiducele Leopold Ferdinand de Austria (2 decembrie 18684 iulie 1935) a fost fiul cel mare al lui Ferdinand al IV-lea, Mare Duce de Toscana și a celei de-a doua soții, Alice de Bourbon-Parma.

În 1892 și 1893 Leopold l-a acompaniat pe Arhiducele Franz Ferdinand de Austria într-un voiaj pe mare prin Canalul Duez în India și Australia. Leopold și Franz Ferdinand s-au certat iar Leopold a părăsit excursia la Sydney și s-a întors în Austria.[3] El a fost demis din marina austro-ungară și a intrat într-un regiment de infanterie la Brno. În cele din urmă a fost numit colonel al regimentului 81.[4]

Leopold s-a îndrăgostit de o prostituată, Wilhelmine Adamovicz, pe care a întâlnit-o pentru prima dată în Augarten - un parc din Viena (alte surse susțin că prima lor întâlnire a avut loc în Olmütz), a avut un copil nelegitim cu o altă femeie cu puțin timp înainte de întâlnirea cu Wilhelmine. Părinții lui i-au oferit 100.000 de florentini cu condiția să-și părăsească amanta. El a refuzat să facă acest lucru și în schimb a decis să renunțe la coroană, pentru a putea să se căsătorească cu ea.

Renunțarea la titlu

[modificare | modificare sursă]

La 29 decembrie 1902 s-a anunțat că împăratul Franz Joseph I al Austriei a aprobat cererea lui Leopold de a renunța la rangul de arhiduce.[5] Numele său a fost șters din Ordinul Lâna de Aur și din lista armatei. A luat numele de Leopold Wölfling după un vârf din Munții Erzgebirge. I s-a interzis să intre în Austria și a devenit cetățean elvețian.

Dopă Primul Război Mondial, familia a încetat să-i trimită venitul lunar. S-a întors în Austria și a deschis un magazin de delicatese în Viena unde a vândut salam și ulei de măsline.[6]

În 1924 Wölfling a publicat o biografie în limba cehă, Poslední Habsburkové: vzpomínky a úvahy (Ultimul dintre Habsburgi: Memorii și gânduri). În 1930 o ediție în limba engleză a apărut cu titlul My Life Story: From Archduke to Grocer. O ediție în limba germană a apărut în 1935 în Austria.

Wölfling s-a căsătorit de trei ori:

  • Wilhelmine Abramovic (1877-1908)
  • Maria Ritter (1877-1938)
  • Clara Groger (1910-1941)

Wölfling a murit la Berlin.[7]

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ http://alex.onb.ac.at/cgi-content/alex?aid=shb&datum=1884&page=10&size=45  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b „Arhiducele Leopold Ferdinand de Austria”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Nicholas Horthy, Memoirs ( London: Hutchinson, 1956), 70-71.
  4. ^ Almanach de Gotha, 1902 (Gotha: Justus Perthes, 1902), 10.
  5. ^ Wiener Zeitung ( 29 December 1902), page 1.
  6. ^ "Unser Anton" Arhivat în , la Wayback Machine., Time Magazine ( 9 December 1929).
  7. ^ "Ex-Archduke's Death In Poverty", The Times ( 5 July 1935): 13.