Sari la conținut

Azotat de sodiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Azotat de sodiu
Denumiri
Alte denumirinitrat de sodiu, azotat de natriu, salpetru de Chile
Identificare
Număr CAS7631-99-4
ChEMBLCHEMBL1644698
PubChem CID517680 24268, 517680
Informații generale
Formulă chimicăNaNO3
Aspectpulbere albă cristalină
Masă molară101,11 g·mol−1
Proprietăți
Densitate2,260 g7cm3 (16 °C)
Starea de agregaresolidă
Punct de topire308 °C
Punct de fierbere380 °C
Solubilitatebună în apă (874 g/L la 20 °C)

NFPA 704

0
1
0
OX
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Azotatul de sodiu (nitrat de sodiu, azotat de natriu sau salpetru de Chile) este o sare a acidului azotic (nitric) cu formula: NaNO3. Formează cristale incolore, similare calcitului[2] În soluție se găsește sub starea disociată: Na+ și NO3-.

Primul transport de salpetru de Chile în Europa a ajuns în Anglia în 1820 sau în 1825, dar nu și-a găsit prea mulți cumpărători, iar cantitatea a fost deversată în mare pentru a nu fi date din nou costurile vamale.[3][4] Totuși, cu timpul, exploatarea de salpetru din America a devenit o afacere profitabilă (în anul 1859, Anglia a consumat 47 000 de tone metrice de salpetru [4]). Chile s-a luptat împotriva aliaților săi Peru și Bolivia în Războiul Pacificului dintre anii 1879-1884 și și-a făcut cele mai bogate depozite. În 1919, Ralph Walter Graystone Wyckoff a determinat structura cristalului de azotat de sodiu folosind cristalografia cu raze X.

  1. ^ „Azotat de sodiu”, Chile saltpeter (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ Pauling, op. cit., p. 279
  3. ^ S. H. Baekeland "Några sidor af den kemiska industrien" (1914) Svensk Kemisk Tidskrift, p. 140.
  4. ^ a b Friedrich Georg Wieck, Uppfinningarnas bok (1873, Swedish translation of Buch der Erfindungen), vol. 4, p. 473.
  • Linus Pauling, Chimie generală, Editura Științifică, București, 1972 (traducere din limba engleză)
  • Raluca Ripan, I. Ceteanu, Manual de lucrări practice de chimie anorganică - vol I Metaloizi, Editura de stat didactică și pedagogică, București, 1961