Sari la conținut

Costel Orac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Costel Orac
Informații generale
Nume complet Costel Orac
Data nașterii (65 de ani)
Locul nașterii Galați, România
Post Atacant
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1970-1971 Politehnica Galați 10 (10)
1971-1981 Dunărea Galați 90 (11)
1981-1989 Dinamo 217 (41)
1989-1990 Victoria București 2 (1)
1990-1991 Étoile Carouge⁠(d) 25 (14)
1990-1991 Dinamo 6 (1)
1991-1992 CSM Focșani 22 (13)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1984–1986 România 3 (1)
Echipe antrenate
1994–1996 Selena Bacău
1997-1998 FC Brașov
2000–2002 FC Baia Mare
2002–2003 Oțelul Galați
2004–2005 FC Botoșani
2005–2006 Unirea Urziceni
2006–2007 CS Otopeni
2007–2008 FCM Bacău
2009–2010 Dinamo II
2010–2011 Chiajna
2011-2012 FC Botoșani
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Costel Orac (n. , Galați, România) este un antrenor român de fotbal. Din 2010 pana in 2011, el a pregătit echipa Concordia Chiajna.

Și-a început cariera de fotbalist în 1970, la Politehnica Galați, iar peste un an a trecut la F.C. Galați, unde a evoluat până în 1981, când trece la Dinamo București. Aici, alături de o echipă valoroasă, reușește câteva performanțe de excepție, devenind campion al României în trei rânduri (între 1982-1984) și joacă în semifinalele Cupei Campionilor Europeni.[2]

Joacă la Dinamo până în 1989 când trece la Victoria București. După desființarea acestei echipe, odată cu Revoluția din 1989, pleacă în Elveția, unde evoluează un sezon pentru Étoile Carouge FC. În 1991 revine la Dinamo pentru jumătate de sezon, încheindu-și apoi cariera de fotbalist la Unirea Focșani în 1992.

A jucat 308 meciuri în Divizia A, marcând 54 de goluri.

Are de asemenea trei prezențe în tricoul echipei naționale a României, pentru care a marcat un gol.

Și-a început cariera de antrenor la AS Bacău în 1994, promovând echipa în Divizia A, dar neavând rezultate foarte bune în primul eșalon, a fost demis la mijlocul sezonului. Semnează apoi cu FC Baia Mare, echipă pe care o promovează în Divizia A în 2001, dar nu antrenează în prima ligă după ce băimărenii cedează locul lui FCM Bacău. În sezonul următor ajunge din nou la baraj, dar de această dată echipa din Baia Mare este învinsă de Farul Constanța.

Însă Orac face pasul spre Divizia A, semnând un contract cu Oțelul Galați. În sezonul 2002-03 încheie pe locul 13, jucând un meci de baraj pierdut în fața lui FC Bihor. Echipa rămâne însă în Divizia A, tot cu Orac la timonă, tehnicianul fiind demis în sezonul următor, deși echipa se afla în acel moment pe locul șase[3].

Ajunge tocmai în Divizia C, la FC Botoșani, punând umărul la promovarea echipei în al doilea eșalon.

În 2005, Orac este ofertat de Unirea Urziceni, echipă aflată în Liga a II-a. Reușește la finalul sezonului 2005-06 promovarea echipei în premieră în Liga 1, după victoria din barajul cu FC Bihor și Forex Brașov[4].

Antrenează doar câteva etape pe Unirea în Liga Întâi, fiind apoi înlocuit cu Dan Petrescu. Revine în Liga a II-a, la CS Otopeni, cu care este aproape de promovare în 2007, când încheie în preajma locurilor care duc în prima ligă. În martie 2008 este demis de la FCM Bacău[5].

În perioada 24 iunie-3 octombrie 2009 a fost antrenor secund la Dinamo București, mâna dreaptă a italianului Dario Bonetti[6]. Pe 1 noiembrie 2011, Costel Orac a fost numit antrenor principal la FC Botoșani.[7]

Goluri la echipa națională

[modificare | modificare sursă]
# Data Stadionul Adversar Scor după gol Rezultat final Competiția
1. 29 iulie 1984 Stadionul 23 August, Iași, România China 3–0 4–2 Amical

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Costel Orac, Transfermarkt, accesat în  
  2. ^ „"Călăul" marilor echipe :: Jucatori de legenda”. 11delegenda.gsp.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Ziua (). „Orac, demis de la Oțelul”. Accesat în . [nefuncțională]
  4. ^ ProSport (). „I-au scos în stradă”. Accesat în . 
  5. ^ Gazeta Sporturilor (). „Costel Orac a fost demis de la Bacău”. Accesat în . 
  6. ^ Realitatea (). „Orac este secundul lui Bonetti”. Accesat în . 
  7. ^ Costel Orac își începe marți noul mandat la FC Botoșani


v • d • m
Antrenorii echipei FC Brașov

Ploeșteanu (1948–68) · Proca (1968–69) · Stănescu (1969–71) · Proca (1971–75) · Meszaros (1975) · Proca (1975–76) · Ivănescu (1976–77) · Teașcă (1977–79) · Proca (1979–81) · Pescaru (1981–82) · Coidum (1982–85) · Goran (1985–86) · Ștefănescu (1986–89) · Anesccu (1989–90) · Nagy (1990–91) · Gyorffy (1991) · Enache (1992–93) · Staicu (1993) · Pescaru (1993–94) · Purdea (1994) · Nagy (1994) · G.Stan (1995) · Gyorffy (1996) · Hizo (1996–97) · Mihail (1997) · Orac (1997) · Barbu (1998) · Țălnar (1998–99) · Andone (1999–2000) · Hârlab (2000) · Halagian (2000) · Hârlab (2000) · G.Stan (2000–01) · Dumitrescu (2001) · Hârlab (2001) · G.Stan (2001–02) · Bajko (2002) · Lăcătuș (2002–03) · Lucescu (2003–04) · Lupescu (2004) · G.Stan (2004–05) · Bajko (2005) · Mulțescu (2005) · Manea (2005) · Mulțescu (2005) · Țălnar (2006) · Șunda (2006) · G.Stan (2006) · Stoica (2007) · Lucescu (2007–09) · Moldovan (2009–10) · Isăilă (2010) · Conceição (2010–11) · Isăilă (2011) · Murcia (2011) · Isăilă (2011) · Șumudică (2011–12) · Badea (2012) · Szabo (2012) · Cârțu (2012) · Szabo (2012–13) · Țicleanu (2013) · Pelici (2013) · I.Stan (2013–14) · Țălnar (2014) · Szabo (2014) · Lokica (2015) · Szabo (2015) · Bodea (2015) · Szabo (2015) · Stere (2016) · Szabo (2016) · Țălnar (2016–17)

v • d • m
Antrenorii echipei FC Oțelul Galați

Dungu (1965–66) · Drăghiescu (1966) · Ionescu (1967) · Unguroiu (1967) · Drăghiescu (1968) · Ionescu (1968) · Vasile (1969–70) · Oprea (1970) · Neagu (1971) · Necunoscut (1971–73) · Oprea (1973–76) · Hamza (1976–77) · Constantin (1977–78) · Oprea (1978) · Hamza (1978) · Toma (1978–79) · Ioniță (1979–80) · Moțoc (1980–81) · Ioniță (1981–82) · Ivănescu (1982–83) · Olteanu (1983) · Ionică (1983) · Niculescu (1983–84) · Rădulescu (1984–88) · C.Dinu (1988) · Sdrobiș (1988) · Burcea (1988) · Dridea (1989) · Moldovan (1990–92) · Țicleanu (1992–94) · Sdrobiș (1994) · Simionaș (1994–99) · Dumitriu (1999–2000) · Țicleanu (2000) · Gigi (2000i) · Dumitrescu (2000–01) · Roșca (2001–02) · Lăcătuș (2002) · Orac (2002–03) · Cârțu (2003–04) · Panduru (2004–05) · Stoichiță (2005) · Șunda (2005) · Gigi (2005i) · Grigoraș (2005–09) · Munteanu (2009–12) · Tănase (2012–13) · Balaur (2013i) · Grigoraș (2013) · M.Dinu (2013i) · Badea (2013) · Schumacher (2013i) · Lienen (2013–14) · Weiß (2014) · Florea (2014i) · Selymes (2014–15) · Marin (2015) · Florea (2015–16) · Haraga (2016) · Bordieanu (2016–17) · Băncilă (2017) · Ciobanu (2017–18) · Bordieanu (2018) · Pânzaru (2018–19) · Pelin (2019) · Ciobanu (2019–20) · Grigoraș (2020–21) · Munteanu (2021–)

v • d • m
Antrenorii echipei FC Botoșani

Orac (2004–05) • Grozavu (2007–08) • Popovici (2009–11) • Popescu (2011) • Orac (2011–12) • Popovici (2012–13) • Bordeanu (2013) • Grozavu (2014–15) • Cornățeanu (2015) • Pustai (2015–16) • Grozavu (2016–17) • Enache (2017–18) • Ciobotariu (2018–19) • Croitoru (2019–22) • Teja (2022) • Stoican (2022–23) • Ciobanu (2023) • Alexa (2023) • Patache (2023) • Andone (2024)

v • d • m
Antrenorii echipei Concordia Chiajna

Necunoscuți (1957–05) • Bumbescu (2005–06) • Bârdeș (2006) • Matincă (2006–07) • Dumitru (2007–08) • Bolborea (2008–09) • Bumbescu (2009) • Dumitru (2009–10) • Bumbescu (2010) • Diniță (2010) • Orac (2010–11) • Diniță (2011) • Reghecampf (2011–12) • Stan (2012–13) • Chirilă (2013–14) • Șumudică (2014–15) • Baciu (2015) • Țălnar (2015) • Falub (2015–16) • Săndoi (2016) • Alexa (2017) • Miriuță (2017) • Moldovan (2017–18) • Badea (2018) • Munteanu (2018–19) • Falub (2019) • Diniță (2019) • Lincar (2019) • Bratu (2020) • Niculescu (2021–22) • Zicu (2022) • Trică (2022–23) • Lincar (2023–24) • Poenaru (2024-)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costel_Orac&oldid=15260156