Sari la conținut

Graiul crișean

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Graiurile limbii române:
Româna standard
    Graiul ardelenesc
    Graiul bănățean
    Graiul bucovinean
    Graiul crișean
    Graiul moldovenesc
    Graiul maramureșean
    Graiul muntenesc
    Graiul oltenesc
Româna din Rep. Moldova
Româna din Timoc
Româna din Ucraina
Româna din Voivodina

Graiul crișean este unul din graiurile românești recunoscute ca autonome de către majoritatea lingviștilor, de exemplu Sextil Pușcariu[1], Emil Petrovici, Ion Coteanu, Sever Pop, Romulus Todoran, Gheorghe Ivănescu[2]. Face parte din grupul de nord al graiurilor și, în cadrul acestuia, din grupul graiurilor transilvănene[3]. Unii lingviști, precum Emil Petrovici și Ion Coteanu, adaugă graiului crișean și pe cel din Oaș[2].

Graiul crișean se împarte în trei zone: Bihor, care se extinde și asupra județului Arad și la românii din Ungaria, Țara Moților și valea Someșului.

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]

Fonetice[4]:

Fenomen Exemplu dialectal Corespondent în varietatea standard
nazalizarea vocalelor urmate de [n] [o'pitə̃'trjagə̃'strajt͡sə] o pâine-ntreagă în traistă
grupul latinesc [ane] > [ɨne] câne câine
[e] > [ə], [i] > [ɨ], [e̯a] > [a], după [s], [ʃ], [t͡s], [z] să rupe
orășan
țân
zâc
se rupe
orășean
țin
zic
[e̯a] > [a] după [t], [d], [l], [n] palatalizate ['cakə]
[ɟal]
[ʎak]
[ɲam]
teacă
deal
leac
neam
[e] accentuat > [ɛ] înaintea unei silabe cu vocala [e] ['pɛre] pere
[o̯a] > [ɒ] ['pɒrtə] poartă
[d͡ʒ] > [ʒ] jer ger
palatalizarea consoanelor oclusive dentale înainte de [e] și [i] (poate fi de grade diferite) [tʲej] sau [cej]
[dʲintʲe] sau [ɟince]
tei
dinte
palatalizarea lui [n] înainte de [e] și [i] ['biɲe]
['domɲi]
bine
domnii
palatalizarea lui [k] și [p] înainte de [e] și [i] [cej]
[pʲej] sau [cej]
chei
piei[5]
[e̯a] accentuat și neaccentuat > [ɛ] [lumɛ] lumea
[ɨj] > [ij] întii întâi
epenteza lui [k] între [s] și [l] sclab slab
proteza lui [a][6] anumără numără
rotacismul lui [n] intervocalic în graiul din Țara Moților lură lună

Gramaticale:

Fenomen Exemplu dialectal Corespondent în varietatea standard
genitivul arhaic al articolului hotărât omuli omului
articolul posesiv cu formă unică a tău, a ta
a tăi, a tale
al tău, a ta
ai tăi, ale tale
forme specifice ale verbului a fi îs
îi
sunt
este, e
forme specifice de persoana a III-a singular și plural ale verbului auxiliar al perfectului compus o făcut, or făcut a făcut, au făcut
conjuncție specifică a conjunctivului în graiul din Bihor și merg merg
formă specifică, compusă, a mai mult ca perfectului m-am fo dusă mă dusesem
condiționalul trecut cu auxiliarul a vrea la perfect compus o vu(t) hori ar fi cântat
auxiliarul după verbul cu sens lexical Făcut-ai foc?
Duce-m-oi.
Ai făcut foc?
Mă voi duce.

Lexicale:

Fenomen Exemplu dialectal Corespondent în varietatea standard
arhaisme de origine latină vă! mergi!, du-te!
cuvinte specifice nari nas
cuvinte cu sensuri specifice a cânta a plânge
cuvinte de origine maghiară a cuștuli a gusta
cuvinte de origine germană firhang perdea
  1. ^ Ursan 2008, p. 78.
  2. ^ a b Sala 1989, p. 90.
  3. ^ Ursan 2008, p. 83.
  4. ^ Secțiune după Sala 1989, p. 88.
  5. ^ Astfel pronunțarea celor două cuvinte poate deveni identică. Dacă li se adaugă și cuvânul tei cu [t] palatalizat, rezultă trei cuvinte cu pronunțare identică.
  6. ^ Mai puțin frecventă decât în aromână.

Surse bibiliografice

[modificare | modificare sursă]

Legătură externă

[modificare | modificare sursă]