Sari la conținut

Oceanografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Oceanografia este o ramură a geografiei care se ocupă cu studiul mărilor și oceanelor, cu fenomele fizice care au aici loc, iar cu fenomenele biologice se ocupă ramura numită ecologia sau biologie marină. Pe când „limnologia” se ocupă cu studierea apelor continentale.

Domeniile Oceanografiei

[modificare | modificare sursă]
Harta lumii

După natura problemelor studiate, ea se împarte în oceanografie statică și oceanografie dinamică.

  • Oceanografia statică se ocupă cu
    • a) descrierea oceanelor, a reliefului submarin și a naturii fundului;
    • b) studiul apei de mare în privința compoziției și proprietăților sale fizice și chimice.
  • Oceanografia dinamică studiază fenomenele de mișcare ale apelor oceanice, concretizate prin: valuri, maree și curenți.

Alte criterii împart oceanografia în următoarele categorii:

  • Oceanografia fizică studiază fenomenle fizice ca:
  • Oceanografia biologică studiază:
    • date fiziologice
    • adaptare și formele de viață
    • date biochimice
  • Oceanografia ecologică se ocupă cu:
    • interacțiunea dintre mediu și organismele vii
  • Oceanografia geologică studiază:
    • precesele geologice care au loc pe fundul mărilor și oceanelor (sedimentare, paleoclimatologie, roci, minerale, minereuri, bogății naturale)
  • Meteorologia Oceanografică studiază:
    • interacțiunea dintre apele oceanelor și climă (modul în care se influențează reciproc)
  • Geochimia oceanografică se ocupă cu:
    • interacțiunea dintre procesele chimice și geologice în special la sedimente

In acest scop se întreprind diferite expediții de cercetare se folosesc și se înterpretează datele diferitelor măsurători luate pe anotimpuri. Se fac diferite observații hidrografice cu privire la măsurarea adâncimii prin metoda sonică, transparența, culoarea, salinitatea, radioactivitate, indicele de refracție pH-ul, și compoziția chimică a apei, în care un factor important este concentrația în nitrați și nitriți, sau metale grele.

Raportul uscat apă

[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a pământului este de 510 mil. km², din care 361 mil. km² este suprafața ocupată de apa mărilor și oceanelor și numai 149 mil. km² îi revine uscatului. Dacă raportăm volumul de apă la masa pământului un procent de 0,24% îi revine volumului de apă.

Formarea sedimentelor oceanice

[modificare | modificare sursă]

Fundul oceanelor este acoperit de un strat format de sedimente care în cea mai mare parte au luat prin procesele cunoscute de eroziune care au loc pe continente prin acțiunea chimică și fizică a intemperiilor, acțiunea ghețarilor, apelor curgătoare, a vântului, mareelor sau a valurilor. Aceste materiale sunt transportate de apele curgătoare la gurile de vărsare în mări de unde fragmentele mai fine sunt transportate și sortate mai departe de curenți. Sedimentele de natură biogenă, provin din scheletele viețuitoarelor (flora și fauna marină), care pot forma insule în cazul coralilor, iar foraminiferele, diatomeele, radiolarii și alte organisme cu schelet carbonatic au dat naștere la anumite tipuri de roci calcaroase. Prin procesele biochimice de pe fundul mărilor au luat naștere zăcăminte biogene care au făcut ca unele țări ca Norvegia să devină o țară bogată în petrol. Activitatea vulcanilor submarini au contribuit în afară de cutremure la bogățiile minerale care au fost descoperite pe fundul oceanelor ca zăcăminte de fier, mangan, cobalt, titan.

Subîmpărțirea oceanului planetar

[modificare | modificare sursă]
  • Mările și oceanele mai importante:
Oceane si Mări Suprafața (in mil. km²) Volum (in mil. km³) adâncime medie (m) adâncime maximă (m)
Oceanul Pacific 166,241 696,189 4188 11034
Marea Australă 9,082 11,366 1252 6504
Marea Bering 2,261 3,373 1492 3961
Marea Ohoțk 1,392 1,354 973 3379
Marea Galbenă- Marea Chinei de est 1,202 0,327 272 2681
Marea Japoniei 1,013 1,690 1667 3617
Golful California 0,153 0,111 724 -
Total 181,344 714,410 3940 11034
Oceanul Atlantic 86,557 323,369 3736 9219
Marea Americană 4,357 9427 2164 6269
Marea Mediterană 2,510 3771 1502 5210
Marea Neagră 0,508 0,605 1191 2211
Marea Baltică 0,382 0,038 101 459
Total 94,314 337,210 3575 9219
Oceanul Indian 73,427 284,340 3872 8047
Marea Roșie 0,453 0,244 538 2359
Golful Persic 0,238 0,024 84 100
Total 74,118 284608 3840 9215
Oceanul Arctic 9,485 12,615 1330 5220
Marea Arctică 2,772 1087 392 -
Total 12,257 13702 1117 5220
Total general 362,033 1349,930 3795 11034

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Oceanele de pe Pământ