Sari la conținut

One Little Independent Records

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
One Little Independent Records
Companie părinteSpiderleg Records⁠(d)
Fondată1985  (1985)
Fondator(i)Derek Birkett
Gen(uri)rock alternativ, muzică electronică, experimentală, folk
Țară de origine Regatul Unit
LocațieLondra
Website oficialwww.olirecords.com

One Little Independent Records (uneori abreviat OLI; până în 2020 One Little Indian Records) este o casă de discuri independentă din Anglia, Regatul Unit. A fost înființată în 1985 de către membrii diferitor formații anarcho-punk și gestionată de fostul chiratist bas al Flux of Pink Indians⁠(d), Derek Birkett.

Primele reușite casa de discuri le-a obținut cu A.R. Kane⁠(d) și Flux of Pink Indians⁠(d), în 1986. Succesul a continuat cu artiști precum Alabama 3⁠(d),[1] Björk,[2] Chumbawamba⁠(d), Kitchens of Distinction⁠(d), The Shamen⁠(d), Skunk Anansie, Sneaker Pimps⁠(d) și Sugarcubes⁠(d).

În 1990, One Little Indian a început să fondeze mai multe case de discuri asociate, inclusiv Clean-up Records, Partisan Records și Fat Cat Records⁠(d). Toate au fost de succes, cu artiști precum Alabama 3 (A3), Sigur Rós și Sneaker Pimps. În 1995 a fost fondată și Elemental Records.

Titlurile pieselor din albumul Hempton Manor⁠(d), lansat de The Shamen în 1996, formează un acrostih, și anume „Fuck Birket”, ca protest împotriva fondatorului casei de discuri, Derek Birkett, care dorea ca organizația să revină la un mod de afaceri mai comercial.[3]

În 1997 și 2001, compania a achiziționat unele mărci aparținând vechilor case de discuri Rough Trade Records⁠(d) și Nude Records⁠(d), precum și drepturile pentru mai multe albume lansate anterior de spinART Records⁠(d).

În 2009, la One Little Indian a apărut un album numit Electric Arguments⁠(d), lansat de duo-ul The Fireman⁠(d), compus din Paul McCartney și Youth⁠(d).[1]

În iunie 2020, compania și-a schimbat denumirea din „One Little Indian Records” în „One Little Independent Records”, ca reacție la protestele cauzate de moartea lui George Floyd.[4] De asemenea, compania a declarat că va face donații organizațiilor de amerindieni din America de Nord.[5]

Printre artiștii care au lansat material la OLI se numără:

Amazing Radio⁠(d) a caracterizat casa de discuri drept „fără greș genială” și a apreciat că are „o istorie muzicală bogată”.[1]

  1. ^ a b c d e „Interview: One Little Indian”. Amazing Radio. . Accesat în . 
  2. ^ a b Simpson, Dave (). „Björk, KUKL and Purrkur Pillnikk – the anarcho-punk roots of Iceland's music scene”. The Guardian. Accesat în . 
  3. ^ „7 secret codes and ciphers hidden in music - BBC Music”. www.bbc.co.uk. . Accesat în . 
  4. ^ „Record label One Little Indian scraps name”. BBC News. . Accesat în . 
  5. ^ Hatfield, Amanda (). „One Little Indian changes "offensive" name to One Little Independent Records”. Brooklyn Vegan. Accesat în . 
  6. ^ Oliver, Will (). „Arny Margret - "whatever it means". We All Want Someone To Shout For (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ a b Hobbs, Matt (). „Ásgeir at Shepherd's Bush Empire”. The Upcoming. Accesat în . 
  8. ^ a b Joyce, Colin (). „Olga Bell Surveys Emotional Wreckage on 'Rubbernecker'. Spin. Accesat în . 
  9. ^ Yoo, Noah (). „5 New Albums You Should Listen to Now: Bill Callahan, Lomelda, Big Sean, and More”. Pitchfork. Accesat în . 
  10. ^ Stone, Russell Dean (). „Foxtrott's New Mixtape Hits All the Right Frequencies”. Beat. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Ehrat, Noemi (). „19-Year Old Gabríel Ólafs Signs With One Little Indian”. Accesat în . 
  12. ^ Lester, Paul (). „New band of the week: Sarasara (No 121) – gorgeous but outlandish glitchy pop”. 
  13. ^ „Home town gig for folk siblings”. Whitby Gazette. . Accesat în . 
  14. ^ Turauskis, Maria (). „Wild Palms Interview”. More Than the Music. Accesat în . 
  15. ^ Hasty, Katie (). „Song Of The Day: Kathryn Williams gives a 'Little Lesson' for our love”. HitFix. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]