Sari la conținut

Acid piruvic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Piruvat)
Acid piruvic
Denumiri
Alte denumiriAcid 2-oxopropanoic
Acid α-ketopropionic
Acid acetilformic
Acid piroracemic
Identificare
Număr CAS[127-17-3]
ChEMBLCHEMBL1162144
PubChem CID1060
Informații generale
Formulă chimicăCH3-CO-COOH
Aspectincolor
Masă molară88,06 g/mol
Proprietăți
Densitate1,250 g/cm−3
Starea de agregareLichidă
Punct de topire11,8 °C (289,6 ± 0,5 K)
Punct de fierbere165 °C (391,2 ± 0.6 K)
Solubilitatemiscibil în apă, complet în etanol și eter
Aciditate (pKa)2,49 la 25 °C
C : Coroziv
Coroziv,
Fraze RR34
Fraze SS26, S36/37/39, S45
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acidul piruvic este un cetoacid (acid carboxilic cu grupă cetonă) cu formula CH3-CO-COOH. Este cel mai simplu cetoacid. Baza conjugată lui este ionul piruvat. Este important în metabolismul energetic. Rezultă în celule țesuturilor musculare din glucoză prin glicoliză.

Proprietăți

[modificare | modificare sursă]

Acidul piruvic este un lichid incolor, miros similar cu acidul acetic. Este miscibil în apă și solubilă în etanol și eter.

În laborator, acidul piruvic poate fi preparat prin încălzirea un amestec de acid tartric și bisulfat de potasiu, prin oxidarea propilenglicolului cu un oxidant puternic (de exemplu, permanganat de potasiu sau de hipoclorit de sodiu), sau hidroliza în continuare a 2-oxopropiononitrilui, formate prin reacția clorurii de acetil pe cianură de potasiu:

CH3COCl + KCN → CH3COCN
CH3COCN → CH3COCOOH

Rolul metabolic al ionului piruvat

[modificare | modificare sursă]

Piruvatul este produsul final al căilor de catabolizare a glucozei (glicoliza, calea pentozo-fosfaților, Entner-Doudorov). Este substrat pentru fermentarea în condiții anaerobe, iar în ciclul Krebs în condiții aerobe.

Transformarea anaerobă

[modificare | modificare sursă]

Aceste reacții apar în citoplasmă. În celulele musculare (transformare lactică) sau în drojdie de bere (pentru fermentație alcoolică). Fermentații suplimentare sunt posibile la enterobacterii. A se vedea căile fermentative ale enterobacteriilor.

Fermentarea lactică

[modificare | modificare sursă]
CH3-CO-COO-H NADH → CH3-CHOH-COO-NAD

enzima lactat dehidrogenaza
Produsul lactat poate fi considerat deșeu, cu toate acestea, disconfortul muscular nu e datorat acumulării de acid lactic și a produselor metabolice deșeurilor în țesutul muscular [1]. Poate fi transportat de sânge la celulele hepatice unde e dehidrogenat (ciclu Cory).

Fermentarea alcoolică

[modificare | modificare sursă]

Acidul piruvic este primul intermediar nefosforilat al șirului de reacții al fermentației alcoolice[2].

1. CH3-CO-COO-H → CH3CHO + CO2 (enzimă: carboxilază în prezența tiamin pirofosfatului)
2. H CH3CHO NADH NAD (enzime: alcool dehidrogenază)

Transformarea aerobă

[modificare | modificare sursă]

Acesta are loc în mitocondrii. Piruvatul e preluat de translocatorul piruvatului. Două reacții sunt posibile pentru a genera precursorii ciclului Krebs:

Această reacție este catalizată de un complex multienzimatic (piruvat dehidrogenaza) care implică cinci coenzime. Trei coenzime apoenzime sunt legate: pirofosfat tiamin, acidul lipoic și FAD (grupuri prostetice). Celelalte două sunt libere și nu sunt legate de complexe: NAD și coenzima A.

9Piruvat HSCoA NAD → NADH acetilCoA CO2 H

NADH este apoi reoxidat de lanțul respirator pentru a produce ATP.

Reacția este catalizată de biotină în prezența piruvat carboxilazei (sintaza), produce oxalilacetat.

Piruvat ATP → H2 de CO2 oxalilacetat ADP Pi)

Compararea eficienței reacțiilor

[modificare | modificare sursă]

Folosind o moleculă de glucoză (care dă două molecule de piruvat): Fermentația alcoolică e mai puțin avantajoasă energetic (două molecule de ATP). Utilizarea aerobă produce mai multă energie (14 ATP pentru decarboxilare oxidativă, 6 pentru carboxilare), (a se vedea ciclul Krebs).

În mitocondrii (producătoare de energie celulelor organismului, de exemplu, musculare) glucoza este procesată în multe reacții la acid piruvic.

  1. ^ fiziologie SPORT Weineck, p. 256 în Vigo
  2. ^ Nenițescu, op. cit., p.253
  • A. Lehninger, Biochimie vol I-II, Editura Tehnică, București 1987-1992
  • C. D. Nenițescu, Chimie Organică, vol. II, ediția a VIII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1980
  • V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 1970