Sari la conținut

stăpân

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
stăpân

Etimologie

Etimologie necunoscută. Confer slavă (veche) stopanŭ.

Pronunție

  • AFI: /stə'pɨn/


Substantiv


Declinarea substantivului
stăpân
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stăpân stăpâni
Articulat stăpânul stăpânii
Genitiv-Dativ stăpânului stăpânilor
Vocativ stăpânule stăpânilor
  1. persoană în a cărei proprietate se găsește un bun material, considerată în raport cu acesta; persoană în a cărei proprietate se găsea un sclav, considerată în raport cu acesta; proprietar.
  2. persoană în serviciul căreia se găsește angajat cineva, considerată în raport cu acesta; (spec.) patron.
  3. persoană sub a cărei putere, autoritate, dominație se găsește cineva sau ceva, considerată în raport cu persoana sau cu lucrul respectiv; (în legătură cu țări, popoare etc.) suveran, domnitor.
  4. gazdă (în raport cu oaspeții ei).

Cuvinte derivate

Expresii

  • A intra la stăpân = a se angaja slugă (la cineva)
  • (A fi) fără stăpân = a) (a fi) liber, de capul său; (a acționa) după bunul plac; b) (a fi) fără rost, fără căpătâi
  • A fi stăpân pe situație = a domina o situație, a se simți tare, sigur într-o anumită împrejurare (grea)
  • A fi stăpân pe sine = a avea tăria de a-și înfrâna pornirile și pasiunile; a nu-și pierde cumpătul, a se stăpâni
  • A fi stăpân pe soarta (sau pe viața etc.) sa = a dispune de sine, a-și făuri singur soarta


Traduceri

Anagrame

Referințe