Sari la conținut

Cilindru Tipler

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Un cilindru Tipler, numit, de asemenea, o mașină a timpului Tipler, este un obiect ipotetic care face posibilă (teoretic) călătoria în trecut.

Această abordare este concepută să funcționeze pe baza cunoștințelor noastre curente din fizică, în special teoria relativității generale. Dar rezultatele de mai târziu au arătat că un cilindru Tipler ar putea permite călătoria în timp numai dacă lungimea lui este infinită.

Cilindrul Tipler a fost descoperit ca o soluție la ecuațiile relativității generale[1] de Willem Jacob van Stockum[2] în 1936 și Kornel Lanczos în 1924, dar n-a fost recunoscut că ar fi o curbă temporală închisă decât după o analiză realizată de Frank Tipler în 1974 și publicată în lucrarea "Rotating Cylinders and the Possibility of Global Causality Violation".

Stephen Hawking consideră că se poate construi o mașină a timpului finită numai dacă se utilizează energie negativă[3].

  1. ^ Earman, John (1995). Bangs, Crunches, Whimpers, and Shrieks: Singularities and Acausalities in Relativistic Spacetimes. Oxford University Press. pp. 21. ISBN 0-19-509591-X.
  2. ^ van Stockum, Willem Jacob (1936). "The Gravitational Field of a Distribution of Particles Rotating about an Axis of Symmetry". Proceedings of the Royal Society of Edinburgh. http://www-lorentz.leidenuniv.nl/history/stockum/Proc_R_Soc_Edinb_57_135_1937.jpg Arhivat în , la Wayback Machine..
  3. ^ Hawking, Stephen; Kip Thorne, Igor Novikov, Timothy Ferris, Alan Lightman (2002). The Future of Spacetime. W. W. Norton. p. 96. ISBN 0-393-02022-3.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]