Sari la conținut

Iara, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la localitatea Iara, județul Cluj. Pentru alte sensuri, vedeți Iara (dezambiguizare).
Iara
—  sat și reședință de comună  —

Iara se află în România
Iara
Iara
Iara (România)
Localizarea satului pe harta României
Iara se află în Județul Cluj
Iara
Iara
Iara (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°33′21″N 23°30′58″E ({{PAGENAME}}) / 46.55583°N 23.51611°E

Țară România
Județ Cluj
ComunăIara

SIRUTA58017
Atestare1176 [1]

Altitudine465 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.850 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407315
Prefix telefonic+40 x64 [2]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, sectio 108 (Click pentru imagine interactivă)
Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, sectio 108
(Click pentru imagine interactivă)
Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, sectio 108
(Click pentru imagine interactivă)

Iara, mai demult Iara de Jos, (în maghiară Alsójára, colocvial Jára) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.

În perioada interbelică a fost reședința unei plase din județul Turda.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Iara apare sub numele de Jára.

Drumuri secundare și poduri romane

[modificare | modificare sursă]

In Bazinul Iara au fost identificate câteva drumuri secundare și poduri romane. Două drumuri secundare travesau și satul Iara. Podul roman peste Valea Ierii din Iara a fost total distrus în cursul vremii. In teren nu mai există nici o urmă a acestui pod.

Următoarele obiective istorice din Iara au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[3] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

  • Situl arheologic preistoric, plasat extravilan.
  • Așezarea romană din punctul “Groapa lui Papa”.

Vechea biserică este atestată încă din anul 1442. În Evul Mediu populat și cu locuitori sași (ocupați in minierit, respectiv cu extracția aurului din aluviuni), în slujba unui conte (comes) local.

În secolul al XV-lea sat predominant maghiar.

După Reforma protestantă din secolul al XVI-lea locuitorii au trecut la confesiunea unitariană.

Din secolul al XVIII-lea și cu locuitori romano-catolici.

În perioada interbelică, sediul unei Plăși din județul Turda.

La 9 septembrie 1944, la Iara a avut loc un incident în care autoritățile horthyste au ucis 98 de români prin decapitare.[4].

Arii protejate

[modificare | modificare sursă]
  • Defileul Surduc (zonă protejată mixtă).

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]

Toate cele 4 obiective de mai sus au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 158
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Istoria Românilor între anii 1918–1940 - Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu.necesită precizarea paginii
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Iara, Cluj