Județul Vrancea
Vrancea | |||
— Județ — | |||
| |||
Vrancea (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 45°47′N 26°58′E / 45.79°N 26.97°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Regiune | Sud-Est | ||
SIRUTA | 396 | ||
Reședință | Focșani | ||
Componență | 2 municipii 3 orașe 68 Comune | ||
Guvernare | |||
- președinte al Consiliului Județean Vrancea[*] | Cătălin-Dumitru Toma (PNL, 2020) | ||
- Prefect | Nicușor Halici (PSD, 2 martie 2022 – prezent) | ||
Suprafață | |||
- Total | 4.857, 2% din suprafața totală a țării km² | ||
Populație (2011) | |||
- Total | 323.080 locuitori | ||
- Densitate | 66,5 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prefix telefonic | 37 | ||
Indicativ autovehicule | VN | ||
Locul după populație | 31 | ||
Prezență online | |||
http://www.cjvrancea.ro GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Harta României cu județul Vrancea indicat | |||
Modifică date / text |
Vrancea este un județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România. Județul are o suprafață de 4.863 km², iar reședința este municipiul Focșani. Principalele cursuri de apă sunt: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari altitudini le dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m).
Județe vecine: la nord-est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul Bacău.
Județul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică, fiind situat în partea de sud-est a țării, la curbura Carpaților Orientali.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]În româna veche „frânc”, „frâncu” însemna „occidental”, „franc”.[1] Etimologia „francea”-„vrancea” este probabilă[formulare evazivă], mai ales având în vedere vecinătatea zonei Vrancea cu zona populată în evul mediu de sași.[2] Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, originea numelui "Vrancea" ar fi traco-dacică și ar proveni de la cuvântul "vrana", care se traduce ca "pădure" sau "munte", ori poate de la cuvântul sanscrit "vran" („munte”).[necesită citare]
Geografie
[modificare | modificare sursă]Relief
[modificare | modificare sursă]Dispus în trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munții Vrancei (cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa), Dealurile Subcarpatice și Câmpia Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud–est de Câmpia Râmnicului.
Munții Vrancei sunt munți de încrețire , alcătuiți din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785, Lăcăuți – 1777, Giurgiu – 1720, Pietrosu – 1672, Zboina Frumoasă – 1657). Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare și dealurile de podiș cuprind dealurile înalte vestice (două șiruri între Valea Putnei și Valea Șușiței) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeștilor – 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m, la confluența Râmnicului Sărat cu Siretul . Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul județului și se întinde între glacisul subcarpatic și râul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m.
Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu, Râmniceni și la est de Ciorăști, are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurită datorită prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă.
La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotușului.
Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord și de 20–30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a Siretului și este traversată de numeroase albii, meandre și depresiuni cu exces de umiditate, separate între ele prin grinduri teșite.
Geologie
[modificare | modificare sursă]Din punct de vedere geologic, zona județului Vrancea aparține platformei Moesice, alcătuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin și unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentară din Platforma Moesică începe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul.
Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar. Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrișuri, nisipuri și lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona carpatică de curbură. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietrișuri și nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 și 7 m în zona de câmpie. După migrarea albiilor, aceste sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvială-proluvială cu grosimi cuprinse între 2 și 8 m.
Rețea hidrografică
[modificare | modificare sursă]Rețeaua hidrografică a județului Vrancea măsoară 1756 km cursuri de apă codificate cu următoarele subbazine hidrografice principale:
- Subbazinul Siret, 1.230 km²
- Subbazinul Trotuș, 130 km²
- Subbazinul Putna, 2.480 km²
- Subbazinul Râmnicu Sărat, 673 km²
Total: 4.513 km²
Floră
[modificare | modificare sursă]Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini fitogeografice ținuturi din Orientul Îndepărtat până la Oceanul Atlantic și din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc).
Faună
[modificare | modificare sursă]Fauna cinegetică este bogată (cocoșul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, mihalțul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km².
Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascada Putnei, Râpa Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zăbalei, Focul Viu de la Andreiașu, Dălhăuți, Lunca Siretului.
Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Siretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși clima este corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice este cultura viței de vie (9,95% din podgoriile României) și producția de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare județ viti-vinicol al țării, exportator în Europa, America și Japonia.
Seismicitatea Vrancei
[modificare | modificare sursă]Teritoriul județului Vrancea este cea mai activă zonă seismică a României, cu cutremure anuale ale căror adâncimi focale sunt cuprinse între 80 și 160 km și, prin urmare, afectează regiuni largi.
Cutremurele cu epicentrul în Vrancea sunt cauzate de deplasările blocurilor de falie din apropiere. Au fost înregistrate cutremure devastatoare cu magnitudinea de la 7 la 8 pe scara Richter.
Cele mai mortale au fost cutremurul din Vrancea din 1977, care a ucis peste 1.500 de oameni în România și Bulgaria, și cutremurul din Vrancea din 1940, care a ucis peste 1.000 de oameni. Cel mai puternic a fost cutremurul din Vrancea din 1802, cu o intensitate estimată la 7,9 pe scara amplitudinii momentului, dar care a ucis doar 4 persoane. Alte cutremure notabile au fost cutremurul Vrancea din 1738, cutremurul Vrancea din 1838 și cutremurul Vrancea din 1986
Heraldica
[modificare | modificare sursă]Actuala stemă a județului Vrancea vine cu un aport semnificativ de simboluri la nivel de regiune. Aceasta este reprezentată de un scut roșu-albastru-gri, pe care se regăsesc acvila cu cruce de aur în cioc, însoțită de soare, simbolurile Moldovei și Munteniei, capul de bour care semnifică lupta înaintașilor pentru realizarea Unirii Principatelor Române, dar precum și un butoi și ciorchinii de struguri, care amintesc de frumoasele podgorii și ponderea însemnată a viticulturii în județul Vrancea. În partea centrală a stemei putem observa cu culoarea galbenă și text negru, textul Onoarea și patria.
-
Stema județului Vrancea
Variante vechi ale stemei
[modificare | modificare sursă]-
în perioada interbelică
-
în perioada comunistă
Istoric
[modificare | modificare sursă]Pentru prima dată denumirea Vrancea (Varancha) este atestată la 2 iulie 1431, într-un document descoperit de C.C. Giurescu și publicat în 1945 în „Revista Istorică Română” (p. 416), desemnând Țara împădurită sau Țara Neagră (apud Sava, Sava 2007: 149).[3]
Din punct de vedere administrativ, reședința județului, Focșani, s-a format ca un singur oraș în urma Unirii Principatelor în 1859. Partea moldoveană fusese reședința ținutului moldovean Putna, iar cea sudică, a județului muntean Slam Râmnic. În 1864, orașul Focșani a fost unificat și a devenit reședința județului Putna. Teritoriul actual al județului Vrancea cuprinde cea mai mare parte a acelui județ Putna (excepție făcând comunele din nordul extrem, începând cu Sascut, care acum sunt în județul Bacău, precum și părți din județele Râmnicu-Sărat, Tecuci și Tutova.
Județul Vrancea a fost constituit în 1968, pe un teritoriu care la acea dată făcea parte din regiunile Bacău și Galați. La acea dată, cu ocazia organizării administrativ-teritoriale efectuate de regimul comunist, prin care s-a revenit la vechea împărțire pe județe, Vrancea și-a căpătat actualul nume, teritoriul său extinzându-se spre sud și sud-est prin încorporarea unei părți din fostul raion Râmnicu Sărat (se desființează regiunea Ploiești și apare județul Buzău) de la care au fost încorporate localitățile: Bălești, Chiojdeni, Ciorăști, Dumitrești, Jitia, Sihlea, Tâmboiești, Slobozia Bradului și Vintileasca. Alte patru localități au fost alipite de la județul Bacău: Boghești, Corbița, Homocea și Tănăsoaia. De la raionul Brăila (fosta regiune Galați) s-au alipit comunele Măicănești și Râmniceni. Cu noua sa configurație se învecina cu județele: Vaslui la nord – est, Galați la est, Brăila la sud – est, Buzău la sud și sud – vest, Covasna la vest și Bacău la nord.[4]
Organizarea administrativ-teritorială
[modificare | modificare sursă]Județul Vrancea, ca unitate administrativ - teritorială organizată cu rang de județ, cuprinde, conform actualei împărțiri administrativ - teritoriale, 73 de localități din care 2 municipii, 3 orașe și 68 de comune în componența cărora se află 331 de sate.
Diviziuni administrative
[modificare | modificare sursă]Județul este format din 73 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 3 orașe și 68 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Vrancea.
Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
Adjud | municipiu | 16.045 | ||
Focșani | municipiu reședință de județ | 79.315 | ||
Mărășești | oraș | 10.671 | ||
Odobești | oraș | 9.364 | ||
Panciu | oraș | 7.664 | ||
Comune | ||||
Andreiașu de Jos | comună | 1.655 | ||
Biliești | comună | 1.833 | ||
Boghești | comună | 1.680 | ||
Bolotești | comună | 4.231 | ||
Bordești | comună | 1.683 | ||
Broșteni | comună | 2.054 | ||
Bârsești | comună | 1.299 | ||
Bălești | comună | 1.941 | ||
Chiojdeni | comună | 2.322 | ||
Ciorăști | comună | 3.150 | ||
Corbița | comună | 1.793 | ||
Cotești | comună | 4.641 | ||
Câmpineanca | comună | 3.501 | ||
Câmpuri | comună | 3.475 | ||
Cârligele | comună | 3.116 | ||
Dumbrăveni | comună | 4.281 | ||
Dumitrești | comună | 4.602 | ||
Fitionești | comună | 2.286 | ||
Garoafa | comună | 4.037 | ||
Golești | comună | 4.115 | ||
Gologanu | comună | 3.040 | ||
Gugești | comună | 5.942 | ||
Gura Caliței | comună | 2.473 | ||
Homocea | comună | 6.625 | ||
Jariștea | comună | 4.204 | ||
Jitia | comună | 1.609 | ||
Mera | comună | 3.453 | ||
Milcovul | comună | 2.995 | ||
Movilița | comună | 3.183 | ||
Măicănești | comună | 4.612 | ||
Negrilești | comună | 1.816 | ||
Nereju | comună | 4.187 | ||
Nistorești | comună | 1.917 | ||
Nănești | comună | 2.055 | ||
Năruja | comună | 1.659 | ||
Obrejița | comună | 1.583 | ||
Paltin | comună | 1.861 | ||
Ploscuțeni | comună | 3.114 | ||
Poiana Cristei | comună | 2.650 | ||
Popești | comună | 2.753 | ||
Pufești | comună | 3.646 | ||
Păulești | comună | 1.834 | ||
Păunești | comună | 5.898 | ||
Reghiu | comună | 2.126 | ||
Ruginești | comună | 3.497 | ||
Răcoasa | comună | 3.162 | ||
Răstoaca | comună | 1.811 | ||
Sihlea | comună | 5.039 | ||
Slobozia Bradului | comună | 7.010 | ||
Slobozia Ciorăști | comună | 1.699 | ||
Soveja | comună | 2.159 | ||
Spulber | comună | 1.279 | ||
Străoane | comună | 3.235 | ||
Suraia | comună | 4.595 | ||
Tulnici | comună | 3.450 | ||
Tâmboești | comună | 2.887 | ||
Tănăsoaia | comună | 1.972 | ||
Tătăranu | comună | 3.952 | ||
Urechești | comună | 2.532 | ||
Valea Sării | comună | 1.608 | ||
Vidra | comună | 6.295 | ||
Vintileasca | comună | 1.981 | ||
Vizantea-Livezi | comună | 3.793 | ||
Vrâncioaia | comună | 2.576 | ||
Vulturu | comună | 6.277 | ||
Vânători | comună | 5.164 | ||
Vârteșcoiu | comună | 3.151 | ||
Țifești | comună | 5.197 |
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]2024 - prezent
[modificare | modificare sursă]Județul Vrancea este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Nicușor Halici de la PSD iar componența politică a Consiliului este următoarea:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal (PNL) | 13 | ||||||||||||||
Partidul Social Democrat (PSD) | 13 | ||||||||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | 3 | ||||||||||||||
Uniunea Salvați România (USR) | 1 | ||||||||||||||
Partidul Mișcarea Populară (PMP) | 1 | ||||||||||||||
Forța Dreptei (FD) | 1 |
2020 - 2024
[modificare | modificare sursă]Județul Vrancea este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Cătălin-Dumitru Toma de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 15 | ||||||||||||||||
Alianța PNL-USR-PLUS | 15 | ||||||||||||||||
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 2 |
Comune
[modificare | modificare sursă]- Andreiașu de Jos
- Bălești
- Bârsești
- Biliești
- Boghești
- Bolotești
- Bordești
- Broșteni
- Câmpineanca
- Câmpuri
- Cârligele
- Chiojdeni
- Ciorăști
- Corbița
- Cotești
- Dumbrăveni
- Dumitrești
- Fitionești
- Garoafa
- Golești
- Gologanu
- Gugești
- Gura Caliței
- Homocea
- Jariștea
- Jitia
- Măicănești
- Mera
- Milcovul
- Movilița
- Nănești
- Năruja
- Negrilești
- Nereju
- Nistorești
- Obrejița
- Paltin
- Păulești
- Păunești
- Ploscuțeni
- Poiana Cristei
- Popești
- Pufești
- Răcoasa
- Răstoaca
- Reghiu
- Ruginești
- Sihlea
- Slobozia Bradului
- Slobozia Ciorăști
- Soveja
- Spulber
- Străoane
- Suraia
- Tâmboești
- Tănăsoaia
- Tătăranu
- Tulnici
- Țifești
- Urechești
- Valea Sării
- Vânători
- Vârteșcoiu
- Vidra
- Vintileasca
- Vizantea-Livezi
- Vrâncioaia
- Vulturu
Populație
[modificare | modificare sursă]Populația județului Vrancea la diferite recensăminte: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc.; 2011: 340.310loc.
Economie
[modificare | modificare sursă]Județul este renumit pentru vinurile sale, fiind și cel mai mare producător din România. Peste 11% din suprafața județului este acoperită cu viță de vie. Cele mai cunoscute regiuni viticole ale județului sunt:
În plus, principalele industrii ale județului sunt următoarele:
- Alimente si băuturi;
- Textile;
- Fabricarea hârtiei și fabricarea mobilierului;
- Piese și componente mecanice;
- Producție de vase de gătit si de copt.
Transporturi
[modificare | modificare sursă]Județul Vrancea este traversat de drumul european E85 (drumul național DN2 care face legătura rutieră cu Bacău, Roman și Suceava (spre nord) și cu Buzău, București și Giurgiu (spre sud).
De asemenea, județul este traversat de magistrala feroviară CFR 500 (București-Suceava).
Cultură și tradiții
[modificare | modificare sursă]Vrancea este deţinătoarea vechilor meşteşuguri populare tradiţionale: oieritul, caşul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, ţesutul pânzei, stofei, ştergarelor şi confecţionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare (fluier, caval, trişcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistoreşti, Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca, practicate în special în zona montană, prelucrarea artistică a răchitei, papurei la Suraia şi nu în cele din urmă meşteşugul vinului cu excelentele sale soiuri autohtone reunite într-o salbă de podgorii şi crame de prelucrare, stocare şi degustare renumite, reunite într-un străvechi Drum al Vinului, cum sunt: Cotești, Jariștea, Odobeşti şi Panciu.
Costumul popular autentic vrâncenesc, sobru sau viu colorat, în funcţie de vârstă, ornamentat discret, dar de efect, purtat cu mândrie şi eleganţă de localnici, ilustrează convingător continuitatea şi unitatea cultural-etnografică.
Ținutul Vrancei este presărat cu vestigii istorice, monumente şi lăcaşuri de cult de o valoare inestimabilă, cum sunt: Biserica “Precista”, Biserica ”Naşterea Maicii Domnului”, “Muzeul Vrancei” cu secţiile sale, toate situate în municipiul Focşani, Mănăstirea Soveja, Mănăstirea Mera, Schitul Dălhăuți, Mănăstirea Vizantea, Mănăstirea Lepșa, Mănăstirea Recea-Cândești, Casa memorială ”Moş Ion Roată” din Câmpuri, Casa Tudorei Vrâncioaia de la Bârsești, Muzeul etnografic din Paltin, Cascada Putnei, Mausoleele din Focşani, Mărăști, Mărăşeşti, Soveja.
În Vrancea, vă puteți liniști citind în liniște, în incinta Bibliotecii Judeţene “Duiliu Zamfirescu” din capitala Vrancei, Focşani, a cărei atestare (împrumuturi de carte) datează din anul 1881, în prezent fiind cea mai reprezentativă şi solicitată bibliotecă publică a oraşului şi judeţului Vrancea. Iar către seară, când tumultul oraşului se linişteşte, se poate rezerva un loc în loja Teatrului Municipal “Mr. Gh. Pastia” sau în cele ale Ateneului Popular “Mr. Gh. Pastia” sau ale Ansamblului Folcloric “Ţara Vrancei”, pentru a urmări un spectacol de teatru, un concert cameral sau un spectacol folcloric, care pot întregi imaginea culturală şi istorică despre Vrancea de astăzi.[7]
Turism
[modificare | modificare sursă]Vrancea are un peisaj pitoresc, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumusețe aparte: Parcul Natural Putna - Vrancea, Cascada Putnei , Rezervația Naturală Cheile Tișiței , Focul Viu de la Andreiașu de Jos , Căldările Zăbalei , Cascada Mișina de la Nistorești , Lacul Negru din Cheile Nărujei , Groapa cu Pini de la Tulnici , Muntele Goru.
Vrancea are un relief remarcabil de variat, cu o reprezentare echilibrată a tuturor formelor de relief și cu o specificitate județeană dată de existența unei depresiuni intra-deluroase înalte, bine irigate de bazinul Putnei cu afluenții săi.
Mausoleele de la Mărăști, Mărășești și Soveja, sau Casa memorială ”Moș Ion Roată” din Câmpuri, Casa Tudorei Vrâncioaia de la Bârsești, vorbesc despre istoria și legendele acestui ținut.
Vrancea pastorală este și în prezent deținătoarea meșteșugurilor populare tradiționale: oieritul, cașul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele și păpușarele de caș, troițele, obiectele gospodărești), olăritul, țesutul pânzei, stofei, ștergarelor și confecționarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare (fluier, caval, trișcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistorești, Spulber și a autenticelor măști tradiționale din Nereju, Năruja, Vintileasca, prelucrarea artistică a răchitei și papurei la Suraia.
Județul Vrancea se remarcă prin faptul că are o varietate de forme de relief, care se pretează pentru diverse activități turistice:
- Zona de câmpie – Valea Siretului, cu unele porțiuni de luncă prezervând un habitat natural bine conservat, propice unei faune diverse și atractive pentru iubitorii de păsări sălbatice;
- Zona dealurilor externe se caracterizează prin suprafețe extinse de podgorii nobile și renumite, turiștii fiind invitați să vizitezea cramele Panciu și Odobești.
- Zona dealurilor înalte estice încă mai prezintă arii de pădure seculară, relativ bine conservate (Pădurea Dălhăuți) și oferă un fundal atractiv atât pentru zona viticolă, cât și pentru depresiunile interne;
- Depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcov și Râmnei) cuprind zonele turistice cu cel mai ridicat potențial din județ și se desfășoară pe albiile de râu, oferind o multitudine de puncte de observare pitorești, care necesită amenajare;
Zona montană a județului este caracterizată de o împădurire abundentă, unii geografi caracterizând aceste zone ca fiind cele mai dense păduri montane din România. Munții se desfășoară în etaje, oferind un amfiteatru pitoresc bine observabil din majoritatea punctelor depresiunilor intradeluroase – probabil cel mai atractiv punct de observație situându-se pe drumul care leagă Lepșa de Soveja. Peisajul natural al zonei este reliefat de Munții Vrancei, cu o înălțime medie de 1.500m: cu toate că vârful cel mai înalt este Goru (1.785 m), Vârful Lăcăuți cu stația sa meteorologică este cel mai cunoscut și vizitat.
Parcul Natural Putna - Vrancea cuprinde 41,32% din suprafața montană a județului, având o suprafață de 38.204 ha. Acest parc se caracterizează prin prezența unor habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, ideale pentru carnivorele mari, fiind al doilea areal din țară ca densitate a carnivorelor mari (lup, râs, urs).
Biodiversitatea ridicată poate oferi pasionaților de vânătoare un fond cinegetic bogat. De remarcat este și calitatea ridicată a aerului, care se adaugă specificului natural al județului, ducând la apariția unor zone cu o calitate terapeutică ridicată, cum ar fi bine cunoscuta zonă Soveja.
Patrimoniu cultural valoros: mausoleele eroilor și vechile biserici din lemn
[modificare | modificare sursă]Județul Vrancea se remarcă printr-o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee și vestigii.
Primul Război Mondial reprezintă o etapă importantă în istoria Vrancei, întrucât aici s-au desfășurat luptele eroice din vara anului 1917, dovadă fiind impresionantele Mausoleele de la Mărăști, Mărășești, Soveja și Focșani, de pe Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial.
Casa memorială Alexandru Vlahuță din satul Dragosloveni, comuna Dumbrăveni și Casa memorială Moș Ion Roată de la Câmpuri constituie o bogată zestre literară, etnografică și muzicală, și constituie importante atracții turistice ale județului.
Un element distinctiv pentru județul Vrancea sunt bisericile din lemn, printre puținele valori originale din Țara Vrancei. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre care 18 au fost trecute pe lista Monumentelor Istorice, iar 21 dintre ele sunt înregistrate la Institutul Român de Istorie Culturală. Lăcașele vechi de sute de ani ascund comori ale artei românești post brâncovenești: pereți interiori sculptați, pridvoare deschise, clopotnițe deschise în partea superioară.
Trasee culturale artistice
Pe teritoriul județului Vrancea sunt organizate trasee cultural artistice, concepute astfel încât să valorifice și să promoveze potențialul turistic, și anume patrimoniul cultural, precum și tradițiile locale, astfel:
Așezări monahale din județul Vrancea
[modificare | modificare sursă]Traseu:
- E85 București – Râmnicu-Sărat – Focșani, traseul cuprinde obiectivele:
- Mănăstirea Rogozu, com. Slobozia Bradului, monument istoric, datare inceputul sec. XIX;
- Mănăstirea Recea, sat Cândești, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VNII-m-B-06501, datare 1802-1804;
- Mănăstirea Vărzărești, sat Palanca, com. Urechești, monument istoric, datare 1644-1890;
- Mănăstirea Cotești, com Cotești monument istoric cod LMI VN-II-a-A-06504, datare 1720;
- Mănăstirea Dălhăuți, com. Cârligele monument istoric, sec XIX;
- Biserica fostei Mănăstiri Mera, com. Mera, monument istoric, datare - sec 1685.
Drumul de glorie al Armatei Române din 1917
[modificare | modificare sursă]Traseu principal:
- Mausoleul Eroilor Focșani, cartier Sud, monument istoric, datare 1926;
- Statuia Victoriei, Tișița, monument istoric, datare 1934;
- Mausoleul Eroilor Mărășești, monument istoric, datare 1923-1924, 1936-1938;
- Mausoleul Eroilor Mărăști, sat Mărăști, Răcoasa, monument istoric, datare 1928
- Mausoleul Eroilor Soveja, sat Dragosloveni, monument istoric, datare 1929.
Biserici din lemn din județul Vrancea
[modificare | modificare sursă]- Biserici din podgorie
- Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului sat Mănăstioara, com Fitionești, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06517, datare secol XVIII;
- Biserica de lemn Sf Ioan Botezătorul sat Chițcani, com. Movilița, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06503, datare secol XVII;
- Biserica de lemn Sf Nicolae com. Străoane, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06559, datare secol XVII.
Biserici din Vrancea arhaică
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn Sf Nicolae sat Prisaca, com. Valea Sării, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06554, datare secol XVIII;
- Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06563, datare secol 1772-1773;
- Biserica de lemn Sf Nicolae, com. Nistorești, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06524, datare secol XVIII;
- Schitul Valea Neagră, sat Valea Neagră, com Nistorești, monument istoric cod LMIVN-II-a-A-06562, datare 1755-1757;
- Biserica de lemn Sf Nicolae, com Vrâncioaia, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06571, datare 1783.
Biserici din Vrancea de Nord
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com Ruginești, monument istoric, cod LMIVN-II-m-A-06556, datare sec XVII;
- Biserica de lemn Sf Nicolae, sat Anghelești, com Ruginești, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-06495, datare 1757-1758;
- Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, sat Lărgășeni, comuna Corbița, monument istoric cod LMI VN-II-m-A-06513, datare 1760.
Obiective culturale cu potențial turistic
[modificare | modificare sursă]- Casa memorială Alexandru Vlahuță, sat Dragosloveni, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06618, datare sec. XIX;
- Casa memorială Moș Ion Roată, sat Gura Văii, com. Câmpuri, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06624, datare sec XIX.
Trasee turistice montane
[modificare | modificare sursă]În prezent, în spațiul montan al Vrancei sunt materializate 18 trasee turistice marcate:
- Traseul nr. 1: Tulnici (470 m.) – Masivul Coza -Șaua Geamăna (1496 m.) – Șaua Fântânița (1351 m,) – Dealul Negru (1508 m. în vf. Bulboace) – Șaua Tișiței (1319 m.) –
Piscul cu Paltini – Poiana Șindrilita (1524m.) – Culmea Păișele – Șaua Fânării (1480 m.) – Muntele Pietrosu (1676 m.) – Golul Pietrosului (1315 m.) – Muntele Zboina Frumoasă (1657 m.) – Culmea Lapoșului (1455 m.) – Nereju (540 m.)
Marcaj: Bandă roșie
Lungime: cca. 56km
Timp de parcurs: 3 – 3 ½ zile
- Traseul nr. 2: Lepșa (610 m.) -Valea Tișiței – Pârâul Cristianu Mic – Golul Roibului (1460 m.) – Șaua Geamăna (1496 m.)
Marcaj: Triunghi roșu
Lungime: cca. 13km
Timp de parcurs: 9 ore
- Traseul nr. 3: Poiana Șindrilita (1524m.) – Valea Zăbăluța (1300 m.) – Șaua Poienița (La Mormânt) (1408 m.) – Muntele Mârdanu – Vf. Lăcăuți (1777m.)
Marcaj: Triunghi albastru
Lungime: cca. 7km
Timp de parcurs: 3 – 3 ½ ore
- Traseul nr. 4: Pârâul Goru – Vf. Goru (1785 m.) – Șaua Gorului (1486 m.) -Vf. Lăcăuți (1777 m.)
Marcaj: Cruce albastră
Lungime: cca. 9km
Timp de parcurs: 5 – 5 ½ ore
- Traseul nr. 5: Botu Mișânei (530m.) – Culmea Mișâna – Zboina Frumoasă (1657 m.) – Culmea Pietrele Albe-Frumoasele – Căldările Zăbalei (840 m.)
Marcaj: Bandă albastră
Lungime: cca. 24km
Timp de parcurs: 10-12 ore
- Traseul nr. 6: Vetrești-Herăstrău – Valea Năruja – Șaua Tișiței – Lacul Negru
Marcaj: Cruce albastră
Lungime: cca. 22km
Timp de parcurs: 6 – 7 ore
- Traseul nr. 7: Dealul Morii (610 m.) – Păulești – Curmătura Măgurii- Ploștina (750 m.) – Valea Neagră – Vetrești-Herăstrău (500 m.) – Dealul Secăturii (1100m.)
– Culmea Lapoșului de Jos (1247 m.) – Nereju (540 m.)
Marcaj: Punct roșu
Lungime: cca. 32km
Timp de parcurs: 12 – 14 ore
- Traseul nr. 8: Dealul Morii (610 m.) – Păulești – Pârâul Alunu – Masivul Coza – Șaua Golici (1360 m.)
Marcaj: Punct galben
Lungime: cca. 18km
Timp de parcurs: 6 – 7 ore
- Traseul nr. 9: DN2D – (Greșu) Casa lui Neagu (720 m.) – Valea Putnei – Pârâul Bradului – Șaua Poienița (1409 m.)
Marcaj: Punct roșu
Lungime: cca. 14km
Timp de parcurs: 6 – 7 ore
- Traseul nr. 10: Cabanele Giurgiu (1100 m.) – Șaua Fânării (1480 m.) – Golu Verdelui (1460 m.) – Muntele Pietrosu (1676 m.) – Cabanele Giurgiu
Marcaj: Cruce roșie
Lungime: cca. 7km
Timp de parcurs: 5 – 5 ½ ore
- Traseul nr. 11: Culmea Hârtan – sub Vf. Baba (1544 m.) – sub Vf. Lujeru (1517 m.) – Șaua Poarta Vânturilor (1695 m.) – Vf. Lăcăuți (1777 m.)
Marcaj: Bandă roșie
Lungime: cca. 16km
Timp de parcurs: 7 – 7 ½ ore
- Traseul nr. 12: DN2D – Pasul Mușat (1100 m.) – sub VF. Mușat (1503m.) – sub Vf. Stogu (1527 m.) – Culmea Hârtan
Marcaj: Cruce roșie
Lungime: cca. 3km
Timp de parcurs: 2 – 2 ½ ore
- Traseul nr. 13: Masivul Coza/ Plaiul Cârniturii – Stâna “Vidreni” (“Modernă”) – Golul Roibului
Marcaj: Punct roșu
Lungime: cca. 3 km
Timp de parcurs: 1 ½ – 2 ore
- Traseul nr. 14: Soveja – Sat Dragosloveni (530 m.) – Șezătoarea Lupilor – Vf. Zboina Neagră (1350 m.)
Marcaj: Cruce roșie
Lungime: cca. 10km
Timp de difuzare: 4 – 4 ½ ore
- Traseul nr. 15: (E8) Lepșa (600 m.) – Pârâul Streiu – DN2L – cabana Zboina Neagră – Pichetul Clăbucului – Pasul Stânișoarei (1260 m.) /La Trei Hotare
Marcaj: Bandă albastră
Lungime: cca. 25km
Timp de parcurs: 8 – 8 ½ ore
- Traseul nr. 16: Pârâul Coza- Mioarele – Cascada din Horn
Marcaj: Punct albastru
Lungime: cca. 2km
Timp de parcurs: ½ oră
- Traseul nr. 17: Cabanele Giurgiu (1100 m.)– Căbălașu – Muntele Giurgiu – Refugiul Centenar (1450 m.)/ Punctul Frăției Neamului Românesc
Marcaj: Triunghi roșu
Lungime: cca. 11km
Timp de parcurs: 4 – 4 ½ ore[8]
Mass-media
[modificare | modificare sursă]Mass-media din județ este reprezentată de următoarele ziare și stații TV sau de radio:
Ziare și presă:
- Ediție de Vrancea
- Monitorul de Vrancea
- Realitatea de Vrancea
- Ziarul de Vrancea
- Jurnal de Vrancea
- Actualitatea Vrânceană
- Vrancea 24
Televiziune și radio:
- Atlas TV
- Focus TV (Buzău)
- Focus FM (Buzău)
- Radio Dada
- Tele M (Botoșani și Iași)
- TVR Iași
- TVSudEst (Buzău, Râmnicu-Sărat)
Frecvențe de radio locale:
- Kiss FM (88.7 MHz)
- Radio ZU (89.4 MHz)
- PRO FM (100.5 MHz)
- Radio Impuls (95.3 MHz)
- Digi FM (90.0 MHz)
- Europa FM (105.8 MHz)
- Itsy Bitsy (97.7 MHz)
- Focus FM (97.0 MHz)
- Radio Trinitas (93.0 MHz)
și posturile de radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune, precum:
- Radio România Actualități (102.5 MHz)
- Radio România Cultural (101.0 MHz)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ G. Mihăilă, Dicționar al limbii române vechi, București, 1974, pag. 101-102.
- ^ Sorin Mitu, Imagini europene și mentalități românești, Cluj 2000, pag. 16 și urm.
- ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine.| Tamara Daniela MOCANCA, Țara Vrancei, dincolo de legenda Tudorei Vrâncioaia și a celor șapte feciori
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Ziarul de Vrancea (). „Consilierii județeni din Vrancea pentru mandatul 2024-2028, au intrat în posesia certificatelor doveditoare a calității menționate”. Ziarul de Vrancea. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în .
- ^ „Consiliul Județean Vrancea, Cultură și tradiții”. Accesat în .
- ^ „Consiliul Județean Vrancea, Turism”. Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Județul Vrancea, Horia Grumăzescu, Ioana Ștefănescu, Ed. Acad. RSR, 1970
- Vrancea: geografie istorică, toponimie și terminologie geografică, Ion Conea, Editura Academiei Române, 1993
- Locuri și legende vrîncene, Simion Hârnea, Sport-Turism, 1984
- Zona etnografică Vrancea, Tancred Bănățeanu, Georgeta Stoica, Editura Sport-Turism, 1988
- Ținutul Vrancei: etnografie, folklor, dialectologie, Ion Diaconu, Paula Diaconu Bălan, Editura pentru Literatură, 1969
- Țara Vrancei - o istorie a obștilor răzășești, Cezar Cherciu, 2015 - recenzie
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Județul Putna (interbelic)
- Județul Râmnicu-Sărat (interbelic)
- Județele României
- Județele interbelice ale Regatului României
- Listă de localități din județul Vrancea
- Listă de comune din județul Vrancea
- Lista monumentelor istorice din județul Vrancea
- Lista rezervațiilor naturale din județul Vrancea
- Galeria de steme și steaguri ale județului Vrancea
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Vrancea la Wikimedia Commons
- Consiliul Județean Vrancea
- Prefectura Județului Vrancea
- Vrancea sau „Țara Corbilor Negri”, 11 ianuarie 2013, Borcea Stefan, Adevărul
- Vrancea - Locul in care se naste cutremurul, 4 martie 2007, Anca Scarlat, Jurnalul Național
- FOTO Industria Vrancei a fost sublimă, dar din ea a mai rămas un morman de fiare vechi, 22 martie 2013, Borcea Stefan, Adevărul
- Marea devalizare a industriei din Vrancea. 20 de întreprinderi puse "pe chituci" și tăiate la fier vechi, 2 februarie 2015, Borcea Stefan, Adevărul
|