Sari la conținut

Acid hialuronic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acid hialuronic
Identificare
Număr CAS9004-61-9
PubChem CID24759
Formulă chimicăC₂₈H₄₄N₂O₂₃[1]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acidul hialuronic este un glicozaminoglican anionic, nesulfatat, ce intră în alcătuirea țesuturilor de tip conjunctiv, epitelial și nervos. Față de ceilalți glicozaminoglicani, acidul hialuronic se deosebește prin faptul că este nesulfatat, se formează în membrana plasmatică și nu în aparatul Golgi, și prin faptul că poate ajunge la dimensiuni moleculare foarte mari.[2]

Fiind unul dintre componenții de bază ai matricei extracelulare, acidul hialuronic are o contribuție însemnată în procesele de proliferare și migrare celulară, și de asemenea se crede că ar fi implicat în dezvoltarea unor tumori maligne.[3]

În corpul unei persoane cu masa de 70 kg (154 lb) se regăsesc aproximativ 15 grame de acid hialuronic, dintre care o treime este degradat și sintetizat în fiecare zi.[4] De asemenea, acidul hialuronic este un component al capsulei extracelulare a streptococilor de grup A,[5] și se crede că joacă un anumit rol în virulență.[6][7]

Proprietăți

[modificare | modificare sursă]

Între altele, este un hidratant biologic al pielii, care atrage și reține circa 70% din greutatea sa în apă pentru o hidratare îmbunătățită.[necesită citare]

Interesul pentru folosirea acidului hialuronic ca ingredient bioactiv în produsele de îngrijire a pielii a apărut odată cu descoperirea că volumul de acid hialuronic din epidermă scade cu vârsta. Această substanță are un rol la menținerea supleței, elasticității și tonicității epidermei.

În anii 1990, preparate cu acid hialuronic au început să fie utilizate și în oftalmologie, la tratarea sechelelor de leziuni pe cornee.[necesită citare]

Estetica facială

[modificare | modificare sursă]

În ultimul timp, un mare avânt au luat procedurile de injectare a acidului hialuronic reticulat pentru umplerea ridurilor și mărirea buzelor, așa numitele fillere. Efectul se se menține pâna la 8-16 luni în funcție de concentrație de acid hialuronic și de pielea fiecarei persoane.[8]

Acidul hialuronic se folosește și în mesoterapie. Acest acid hialuronic nu este reticulat și astfel persistența lui este de maximum 1 luna.[necesită citare]

Injectare Buze

[modificare | modificare sursă]

Forma sa sintetică este utilizată în tratamente cosmetice injectabile cunoscute sub numele de injectari dermice, cu scopul principal de a augmenta buzele și de a le oferi un aspect mai tânăr și mai plin. Aceste proceduri de augmentare a buzelor pot rezolva o varietate de probleme, cum ar fi pierderea de volum datorată îmbătrânirii, asimetria buzelor sau prezența ridurilor. În plus față de metoda tradițională de injectare, există și alternative precum "pensulele hialuronice", care introduc acidul în buze fără a utiliza ace. Cu toate acestea, alegerea oricărei proceduri trebuie să fie însoțită de o evaluare corespunzătoare a riscurilor și beneficiilor, având în vedere că există posibile efecte secundare, de la roșeață și umflare temporară până la probleme mai grave cum ar fi asimetria sau infecțiile.[9]

  1. ^ „Acid hialuronic”, PubChem 
  2. ^ Fraser JR, Laurent TC, Laurent UB (). „Hyaluronan: its nature, distribution, functions and turnover”. J. Intern. Med. 242 (1): 27–33. doi:10.1046/j.1365-2796.1997.00170.x. PMID 9260563. 
  3. ^ Stern, edited by Robert (). Hyaluronan in cancer biology (ed. 1st). San Diego, CA: Academic Press/Elsevier. ISBN 978-0-12-374178-3. 
  4. ^ Stern R (). „Hyaluronan catabolism: a new metabolic pathway”. Eur. J. Cell Biol. 83 (7): 317–25. doi:10.1078/0171-9335-00392. PMID 15503855. 
  5. ^ Sugahara K, Schwartz NB, Dorfman A (). „Biosynthesis of hyaluronic acid by Streptococcus” (PDF). J. Biol. Chem. 254 (14): 6252–6261. PMID 376529. 
  6. ^ Wessels MR, Moses AE, Goldberg JB, DiCesare TJ (). „Hyaluronic acid capsule is a virulence factor for mucoid group A streptococci” (PDF). Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 88 (19): 8317–8321. doi:10.1073/pnas.88.19.8317. PMC 52499Accesibil gratuit. PMID 1656437. 
  7. ^ Schrager HM, Rheinwald JG, Wessels MR (). „Hyaluronic acid capsule and the role of streptococcal entry into keratinocytes in invasive skin infection”. J. Clin. Invest. 98 (9): 1954–1958. doi:10.1172/JCI118998. PMC 507637Accesibil gratuit. PMID 8903312. 
  8. ^ Maurice N. Collins, Hyaluronic Acid for Biomedical and Pharmaceutical Applications, 2014, ISBN 1909030775, p. 142
  9. ^ „Acid hialuronic buze: tot ce trebuie sa stii de la tipuri la preturi” (în engleză). Med.Ro. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]