Sari la conținut

Bătălia de la Budapesta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bătălia de la Budapesta
Parte din Al Doilea Război Mondial,ofensiva Budapestei[*] Modificați la Wikidata

Informații generale
Perioadă29 decembrie 194413 februarie 1945
LocBudapesta
47°29′54″N 19°02′27″E ({{PAGENAME}}) / 47.49833°N 19.04083°E
RezultatVictorie sovieto-română
Modificări teritorialeUngaria
Beligeranți
Germania
Ungaria
Uniunea Sovietică
România
Conducători
Adolf Hitler
Karl Pfeffer-Wildenbruch#
Iván Hindy#
Gerhard Schmidhuber
Rodion Malinovski
Fiodor Tolbuhin
Nicolae Șova
Efective
180.000 (90.000 unguri din apărarea orașului)mai mult de 500.000 (170.000 pentru asediul orașului)
Pierderi
99.000-150.000 pierderi totalePierderile Sovieticilor:
80.026 morți sau dispăruți
240.056 răniți și bolnavi[1]
40.000 civili morți

Asediul de la Budapesta sau Bătălia de la Budapesta a fost încercuirea timp de 50 de zile de către forțele sovietice și române a capitalei Ungariei, Budapesta, aproape de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Parte a Ofensivei Budapesta, asediul a început atunci când Budapesta, apărată de trupele maghiare și germane, a fost înconjurată pentru prima dată la 26 decembrie 1944 de Armata Roșie și Armata Română. În timpul asediului, aproximativ 38.000 de civili au murit din cauza foametei sau a acțiunilor militare. Orașul s-a predat necondiționat la 13 februarie 1945. A fost o victorie strategică pentru Aliați în marșul lor către Berlin. A reprezentat una dintre cele mai mari și mai sângeroase bătălii din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, comparabilă cu cea de la Stalingrad, luptele desfășurându-se pentru cucerirea, respectiv apărarea fiecărei străzi sau case în parte.

Forțele implicate în luptă

[modificare | modificare sursă]

Trupe românești participante la bătălie

[modificare | modificare sursă]

Corpul VII al Armatei Române:

  • Divizia 2 Infanterie
  • Divizia 19 Infanterie
  • Divizia 9 Cavalerie
  1. ^ Glantz, David M., and Jonathan House. When Titans Clashed: How the Red Army Stopped Hitler. (Lawrence, Kansas: University Press of Kansas, 1995. ISBN 0700608990) p. 298