Marea Chinei de Sud
Marea Chinei de Sud | |
Harta Mării Chinei de Sud | |
Caracteristici | |
---|---|
Suprafață | 3 500 000 km² |
Măsuri | |
Adâncime maximă | 5 245 m |
Date geografice | |
Localizare | Oceanul Pacific |
Țări riverane | Cambodgia, China, Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda și Vietnam |
Modifică date / text |
Marea Chinei de Sud |
Nume chinezescChineză南海Hanyu PinyinNán HǎiSens literalMarea de Sud
Mandarină standard | |
---|---|
Hanyu Pinyin | Nán Hǎi |
Bopomofo | ㄋㄢˊ ㄏㄞˇ |
Wade–Giles | Nan2 Hai3 |
AFI | [nǎn xài] |
Wu | |
Romanizare | noe平 he上 |
Hakka | |
Romanizare | nam11 hoi31 |
Yue: Cantoneză | |
Jyutping | naam4 hoi2 |
Min Nan | |
Pe̍h-ōe-jī | lâm-hái |
Romanizare hainaneză | nâm-hái |
Nume chinezesc alternativChineză simplificată南中国海Chineză tradițională南中國海Hanyu PinyinNán Zhōngguó HǎiSens literalMarea Chinei de Sud
Mandarină standard | |
---|---|
Hanyu Pinyin | Nán Zhōngguó Hǎi |
Bopomofo | ㄋㄢˊ ㄓㄨㄥ ㄍㄨㄛˊ ㄏㄞˇ |
Wade–Giles | Nan2 Chung1-kuo2 Hai3 |
AFI | [nǎn ʈʂʊ́ŋkwǒ xài] |
Wu | |
Romanizare | noe平 tson平 koh入 he上 |
Hakka | |
Romanizare | nam11 dung24 gued2 hoi31 |
Yue: Cantoneză | |
Jyutping | naam4 zung1 gwok3 hoi2 |
Min Nan | |
Pe̍h-ōe-jī | lâm tiong-kok hái |
Romanizare hainaneză | nâm tieng-kuōk hái |
Nume vietnamezVietnamezăBiển ĐôngHán-Nôm𣷷東Sens literalMarea de EstNume thailandezThailandezăทะเลจีนใต้
(Marea Chinei de Sud)RTGSThale Chin TaiAFI[tʰā.lēː t͡ɕīːn tâ(ː)j]Nume japonezKanji南支那海 sau 南シナ海
(„Marea Shinei de Sud”)Kanaみなみシナかい
Rōmaji | Minami Shina Kai |
---|---|
Kunrei-shiki | Minami Sina Kai |
Nume malaezMalaezăLaut Cina Selatan (لاؤت چينا سلاتن)
(Marea Chinei de Sud)
Laut Nusantara (لاؤت نوسنتارا)
(Marea Nusantara)
Laut Campa (لاؤت چمڤا)
(Marea Champa)Nume indonezianIndonezianăLaut Cina Selatan /
Laut Tiongkok Selatan
(Marea Chinei de Sud)
Laut Natuna Utara
(Marea Natunei de Nord; utilizată oficial de guvernul indonezian; doar partea aflată în ZEE indoneziană)Nume în tagalogTagalogDagat Timog Tsina
(Marea Chinei de Sud)
Dagat Luzon
(Marea Luzon)Nume portughezPortughezăMar da China Meridional
(Marea Chinei Meridionale)Nume în tetumTetumTasi Sul XinaModifică text
Marea Chinei de Sud ( chineză: 南海; pinyin: Nán Hǎi lit. „Marea sudică”) este o mare semiînchisă aflată în bazinul Oceanului Pacific.
Caracteristici
[modificare | modificare sursă]Mare Chinei de Sud este situată între țărmul sud-estic al Asiei și insulele Taiwan, Louson, Mindoro, Palavan și Calimantan. Ea comunică cu Marea Chinei de Est prin strâmtoarea Taiwan și cu Ocenanul Pacific prin strâmtoarea Bashi. Suprafața mării constituie 3447 km², iar adâncimea – 5245 m. În Marea Chinei de Sud se varsă importante fluvii asiatice, ca Mekong sau Xi Jiang. Țărmurile sunt puțin crestate, pe teritoriul sunt presărate numeroase insule, una dintre cele mai mari fiind Pelawan, și recife coraligiene, iar în continent vin două golfuri mari: Siam și Bakbo. Temperatura apei la suprafață variază de la +20 până la +27 °C în februarie și de la +28 până la +29 °C în august, iar salinitatea de la 31 la 34‰. Marea este un bazin de pescuit cu o bogată faună tropicală. Aici au loc frecvent erupții vulcanice submarine și taifunuri.[1]
Dispute teritoriale
[modificare | modificare sursă]Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Disputa din Marea Chinei de Sud este una dintre cele mai încinse subiecte pe plan mondial și unul dintre cele mai periculoase din regiunea asiatică. Statele care pretind drepturi, parțiale sau totale, asupra teritoriului Mării Chinei de Sud sunt:
- China și Taiwan, în întregime
- Indonezia, China, și Taiwan asupra apelor la nord-este de insulele Natuna
- Filipine, China și Taiwan vor Scarborough Shoal.
- Vietnam, China și Taiwan își dispută insulele Spratly. Unele dintre insule, separat, sunt cerute de Vietnam, China, Taiwan, Brunei, Malaezia și Filipine
- Insulele Paracel, între China, Taiwan și Vietnam
- Malaezia, Cambodgia, Thailanda și Vietnam vor anumite arii din Golful Tailandei
- Singapore și Malaezia ambele își dispută Strâmtoarea Johor și Strâmtoarea Singapore
Decizia din 2016
[modificare | modificare sursă]Filipine a reclamat acțiunile Chinei în insulele Spratly, acuzând că sunt ilegale sub Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării. În 2016, aceștia le-au dat dreptate. China și Taiwan au contestat decizia.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- De ce mai multe țări asiatice se ceartă de câteva decenii pentru câteva insulițe Arhivat în , la Wayback Machine., , Andreea Lupșor, Historia