Sari la conținut

Mexican Open (tenis)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mexican Open
Informații despre turneu
TurATP Tour
WTA Tour
Fondat1993; acum 31 ani (1993) (ATP)
2001; acum 23 ani (2001) (WTA)
Oraș gazdăAcapulco
Mexic
LocHotel Princess Mundo Imperial
SuprafațăZgură - în aer liber (1993–2013)
Dură - în aer liber (2014–prezent)
Websiteabiertomexicanodetenis.com
Campioni actuali (2024)
Simplu masculinAustralia Alex de Minaur
Dublu masculinMonaco Hugo Nys / Polonia Jan Zieliński
ATP Tour
CategorieATP Tour 500
Participanți32S / 16Q / 16D
Premii bani2.013.940 $ (2023)
WTA Tour
CategorieWTA International
Participanți32S / 24Q / 16D
Premii bani259.303 $ (2023)

Mexican Open este un turneu profesional de tenis care se joacă pe terenuri cu suprafața dură în aer liber, și are loc anual, la sfârșitul lunii februarie, la Fairmont Acapulco Princess în Acapulco, Mexic. Până în 2013, s-a jucat pe terenuri cu zgură în aer liber. Trecerea la terenuri cu suprafața dură s-a făcut în 2014. Mexican Open face parte din seria turneelor ATP Tour 500 și a turneelor WTA International.[1][2]

Turneul a fost introdus în Turul ATP în 1993 și în Turul WTA în 2001. S-a desfășurat în Mexico City între 1993 și 1998 și încă o dată în 2000, înainte de a fi mutat la Acapulco în 2001.

Simplu masculin

[modificare | modificare sursă]
Thomas Muster deține recordul pentru cele mai multe titluri generale și consecutive (patru).
An Campion Finalist Scor
1993 Austria Thomas Muster Spania Carlos Costa 6–2, 6–4
1994 Austria Thomas Muster (2) Brazilia Roberto Jabali 6–3, 6–1
1995 Austria Thomas Muster (3) Brazilia Fernando Meligeni 7–6(7–4), 7–5
1996 Austria Thomas Muster (4) Cehia Jiří Novák 7–6(7–3), 6–2
1997 Spania Francisco Clavet Spania Joan Albert Viloca 6–4, 7–6(9–7)
1998 Cehia Jiří Novák Belgia Xavier Malisse 6–3, 6–3
1999 Nu s-a ținut
2000 Argentina Juan Ignacio Chela Argentina Mariano Puerta 6–4, 7–6(7–4)
2001 Brazilia Gustavo Kuerten Spania Galo Blanco 6–4, 6–2
2002 Spania Carlos Moyà Brazilia Fernando Meligeni 7–6(7–4), 7–6(7–4)
2003 Argentina Agustín Calleri Argentina Mariano Zabaleta 7–5, 3–6, 6–3
2004 Spania Carlos Moyà (2) Spania Fernando Verdasco 6–3, 6–0
2005 Spania Rafael Nadal Spania Álbert Montañés 6–1, 6–0
2006 Peru Luis Horna Argentina Juan Ignacio Chela 7–6(8–6), 6–4
2007 Argentina Juan Ignacio Chela (2) Spania Carlos Moyà 6–3, 7–6(7–2)
2008 Spania Nicolás Almagro Argentina David Nalbandian 6–1, 7–6(7–1)
2009 Spania Nicolás Almagro (2) Franța Gaël Monfils 6–4, 6–4
2010 Spania David Ferrer Spania Juan Carlos Ferrero 6–3, 3–6, 6–1
2011 Spania David Ferrer (2) Spania Nicolás Almagro 7–6(7–4), 6–7(2–7), 6–2
2012 Spania David Ferrer (3) Spania Fernando Verdasco 6–1, 6–2
2013 Spania Rafael Nadal (2) Spania David Ferrer 6–0, 6–2
↓  s-a schimbat din zgură în teren cu suprafață dură  ↓
2014 Bulgaria Grigor Dimitrov Africa de Sud Kevin Anderson 7–6(7–1), 3–6, 7–6(7–5)
2015 Spania David Ferrer (4) Japonia Kei Nishikori 6–3, 7–5
2016 Austria Dominic Thiem Australia Bernard Tomic 7–6(8–6), 4–6, 6–3
2017 Statele Unite ale Americii Sam Querrey Spania Rafael Nadal 6–3, 7–6(7–3)
2018 Argentina Juan Martín del Potro Africa de Sud Kevin Anderson 6–4, 6–4
2019 Australia Nick Kyrgios Germania Alexander Zverev 6–3, 6–4
2020 Spania Rafael Nadal (3) Statele Unite ale Americii Taylor Fritz 6–3, 6–2
2021 Germania Alexander Zverev Grecia Stefanos Tsitsipas 6–4, 7–6(7–3)
2022 Spania Rafael Nadal (4) Regatul Unit Cameron Norrie 6–4, 6–4
2023 Australia Alex de Minaur Statele Unite ale Americii Tommy Paul 3–6, 6–4, 6–1
2024 Australia Alex de Minaur (2) Norvegia Casper Ruud 6–4, 6–4

Simplu feminin

[modificare | modificare sursă]
De două ori campioană Flavia Pennetta deține recordul pentru cele mai multe finale jucate (șapte).
An Campioană Finalistă Scor
2001 Africa de Sud Amanda Coetzer Rusia Elena Dementieva 2–6, 6–1, 6–2
2002 Slovenia Katarina Srebotnik Argentina Paola Suárez 6–7(1–7), 6–4, 6–2
2003 Africa de Sud Amanda Coetzer (2) Argentina Mariana Díaz Oliva 7–5, 6–3
2004 Cehia Iveta Benešová Italia Flavia Pennetta 7–6(7–5), 6–4
2005 Italia Flavia Pennetta Slovacia Ľudmila Cervanová 3–6, 7–5, 6–3
2006 Germania Anna-Lena Grönefeld Italia Flavia Pennetta 6–1, 4–6, 6–2
2007 Franța Émilie Loit Italia Flavia Pennetta 7–6(7–0), 6–4
2008 Italia Flavia Pennetta (2) Franța Alizé Cornet 6–0, 4–6, 6–1
2009 Statele Unite ale Americii Venus Williams Italia Flavia Pennetta 6–1, 6–2
2010 Statele Unite ale Americii Venus Williams (2) Slovenia Polona Hercog 2–6, 6–2, 6–3
2011 Argentina Gisela Dulko Spania Arantxa Parra Santonja 6–3, 7–6(7–5)
2012 Italia Sara Errani Italia Flavia Pennetta 5–7, 7–6(7–2), 6–0
2013 Italia Sara Errani (2) Spania Carla Suárez Navarro 6–0, 6–4
↓  s-a schimbat din zgură în teren cu suprafață dură  ↓
2014 Slovacia Dominika Cibulková Statele Unite ale Americii Christina McHale 7–6(7–3), 4–6, 6–4
2015 Elveția Timea Bacsinszky Franța Caroline Garcia 6–3, 6–0
2016 Statele Unite ale Americii Sloane Stephens Slovacia Dominika Cibulková 6–4, 4–6, 7–6(7–5)
2017 Ucraina Lesia Tsurenko Franța Kristina Mladenovic 6–1, 7–5
2018 Ucraina Lesia Tsurenko (2) Elveția Stefanie Vögele 5–7, 7–6(7–2), 6–2
2019 Republica Populară Chineză Wang Yafan Statele Unite ale Americii Sofia Kenin 2–6, 6–3, 7–5
2020 Regatul Unit Heather Watson Canada Leylah Fernandez 6–4, 6–7(8–10), 6–1

Dublu masculin

[modificare | modificare sursă]
Hănescu și Tecău au câștigat Mexican Open în 2011.
An Campioni Finaliști Scor
1993 Mexic Leonardo Lavalle
Brazilia Jaime Oncins
Argentina Horacio de la Peña
Mexic Jorge Lozano
7–6, 6–4
1994 Statele Unite ale Americii Francisco Montana
Statele Unite ale Americii Bryan Shelton
Statele Unite ale Americii Luke Jensen
Statele Unite ale Americii Murphy Jensen
6–3, 6–4
1995 Argentina Javier Frana
Mexic Leonardo Lavalle (2)
Germania Marc-Kevin Goellner
Italia Diego Nargiso
7–5, 6–3
1996 Statele Unite ale Americii Donald Johnson
Statele Unite ale Americii Francisco Montana (2)
Venezuela Nicolás Pereira
Spania Emilio Sánchez
6–2, 6–4
1997 Ecuador Nicolás Lapentti
Argentina Daniel Orsanic
Mexic Luis Herrera
Mexic Mariano Sánchez
4–6, 6–3, 7–6
1998 Cehia Jiří Novák
Cehia David Rikl
Argentina Daniel Orsanic
Mexic David Roditi
6–4, 6–2
1999 Nu s-a ținut
2000 Zimbabwe Byron Black
Statele Unite ale Americii Donald Johnson (2)
Argentina Gastón Etlis
Argentina Martín Rodríguez
6–3, 7–5
2001 Statele Unite ale Americii Donald Johnson (3)
Brazilia Gustavo Kuerten
Africa de Sud David Adams
Argentina Martín García
6–3, 7–6(7–5)
2002 Statele Unite ale Americii Bob Bryan
Statele Unite ale Americii Mike Bryan
Cehia Martin Damm
Cehia David Rikl
6–1, 3–6, [10–2]
2003 Bahamas Mark Knowles
Canada Daniel Nestor
Spania David Ferrer
Spania Fernando Vicente
6–3, 6–3
2004 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (2)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (2)
Argentina Juan Ignacio Chela
Chile Nicolás Massú
6–2, 6–3
2005 Spania David Ferrer
Spania Santiago Ventura
Cehia Jiří Vaněk
Cehia Tomáš Zíb
4–6, 6–1, 6–4
2006 Cehia František Čermák
Cehia Leoš Friedl
Italia Potito Starace
Italia Filippo Volandri
7–5, 6–2
2007 Italia Potito Starace
Argentina Martín Vassallo Argüello
Cehia Lukáš Dlouhý
Cehia Pavel Vízner
6–0, 6–2
2008 Austria Oliver Marach
Slovacia Michal Mertiňák
Argentina Agustín Calleri
Peru Luis Horna
6–2, 6–7(3–7), [10–7]
2009 Cehia František Čermák (2)
Slovacia Michal Mertiňák (2)
Polonia Łukasz Kubot
Austria Oliver Marach
4–6, 6–4, [10–7]
2010 Polonia Łukasz Kubot
Austria Oliver Marach (2)
Italia Fabio Fognini
Italia Potito Starace
6–0, 6–0
2011 România Victor Hănescu
România Horia Tecău
Brazilia Marcelo Melo
Brazilia Bruno Soares
6–1, 6–3
2012 Spania David Marrero
Spania Fernando Verdasco
Spania Marcel Granollers
Spania Marc López
6–3, 6–4
2013 Polonia Łukasz Kubot (2)
Spania David Marrero (2)
Italia Simone Bolelli
Italia Fabio Fognini
7–5, 6–2
2014 Africa de Sud Kevin Anderson
Australia Matthew Ebden
Spania Feliciano López
Belarus Max Mirnyi
6–3, 6–3
2015 Croația Ivan Dodig
Brazilia Marcelo Melo
Polonia Mariusz Fyrstenberg
Mexic Santiago González
7–6(7–2), 5–7, [10–3]
2016 Filipine Treat Huey
Belarus Max Mirnyi
Germania Philipp Petzschner
Austria Alexander Peya
7–6(7–5), 6–3
2017 Regatul Unit Jamie Murray
Brazilia Bruno Soares
Statele Unite ale Americii John Isner
Spania Feliciano López
6–3, 6–3
2018 Regatul Unit Jamie Murray (2)
Brazilia Bruno Soares (2)
Statele Unite ale Americii Bob Bryan
Statele Unite ale Americii Mike Bryan
7–6(7–4), 7–5
2019 Germania Alexander Zverev
Germania Mischa Zverev
Statele Unite ale Americii Austin Krajicek
Noua Zeelandă Artem Sitak
2–6, 7–6(7–4), [10–5]
2020 Polonia Łukasz Kubot (3)
Brazilia Marcelo Melo (2)
Columbia Juan Sebastián Cabal
Columbia Robert Farah
7–6(8–6), 6–7(4–7), [11–9]
2021 Regatul Unit Ken Skupski
Regatul Unit Neal Skupski
Spania Marcel Granollers
Argentina Horacio Zeballos
7–6(7–3), 6–4
2022 Spania Feliciano López
Grecia Stefanos Tsitsipas
El Salvador Marcelo Arévalo (4)
Țările de Jos Jean-Julien Rojer (4)
7–5, 6–4
2023 Austria Alexander Erler
Austria Lucas Miedler
Statele Unite ale Americii Nathaniel Lammons
Statele Unite ale Americii Jackson Withrow
7–6(11–9), 7–6(7–3)
2024 Monaco Hugo Nys
Polonia Jan Zieliński
Mexic Santiago González
Regatul Unit Neal Skupski
6–3, 6–2
María José Martínez Sánchez este singura triplă campioană la dublu feminin la Acapulco.
An Campioane Finaliste Scor
2001 Spania María José Martínez Sánchez
Spania Anabel Medina Garrigues
Spania Virginia Ruano Pascual
Argentina Paola Suárez
6–4, 6–7(5–7), 7–5
2002 Spania Virginia Ruano Pascual
Argentina Paola Suárez
Slovenia Tina Križan
Slovenia Katarina Srebotnik
7–5, 6–1
2003 Franța Émilie Loit
Suedia Åsa Svensson
Ungaria Petra Mandula
Austria Patricia Wartusch
6–3, 6–1
2004 Australia Lisa McShea
Venezuela Milagros Sequera
Cehia Olga Blahotová
Cehia Gabriela Navrátilová
2–6, 7–6(7–5), 6–4
2005 Rusia Alina Jidkova
Ucraina Tatiana Perebiynis
Spania Rosa María Andrés Rodríguez
Spania Conchita Martínez Granados
7–5, 6–3
2006 Germania Anna-Lena Grönefeld
Statele Unite ale Americii Meghann Shaughnessy
Japonia Shinobu Asagoe
Franța Émilie Loit
6–1, 6–3
2007 Spania Lourdes Domínguez Lino
Spania Arantxa Parra Santonja
Franța Émilie Loit
Australia Nicole Pratt
6–3, 6–3
2008 Spania Nuria Llagostera Vives
Spania María José Martínez Sánchez (2)
Cehia Iveta Benešová
Cehia Petra Cetkovská
6–2, 6–4
2009 Spania Nuria Llagostera Vives (2)
Spania María José Martínez Sánchez (3)
Spania Lourdes Domínguez Lino
Spania Arantxa Parra Santonja
6–4, 6–2
2010 Slovenia Polona Hercog
Cehia Barbora Záhlavová-Strýcová
Italia Sara Errani
Italia Roberta Vinci
2–6, 6–1, [10–2]
2011 Ucraina Mariya Koryttseva
România Ioana Raluca Olaru
Spania Lourdes Domínguez Lino
Spania Arantxa Parra Santonja
3–6, 6–1, [10–4]
2012 Italia Sara Errani
Italia Roberta Vinci
Spania Lourdes Domínguez Lino
Spania Arantxa Parra Santonja
6–2, 6–1
2013 Spania Lourdes Domínguez Lino (2)
Spania Arantxa Parra Santonja (2)
Columbia Catalina Castaño
Columbia Mariana Duque Mariño
6–4, 7–6(7–1)
2014 Franța Kristina Mladenovic
Kazahstan Galina Voskoboeva
Cehia Petra Cetkovská
Cehia Iveta Melzer
6–3, 2–6, [10–5]
2015 Spania Lara Arruabarrena
Spania María Teresa Torró Flor
Cehia Andrea Hlaváčková
Cehia Lucie Hradecká
7–6(7–2), 5–7, [13–11]
2016 Spania Anabel Medina Garrigues (2)
Spania Arantxa Parra Santonja (3)
Țările de Jos Kiki Bertens
Suedia Johanna Larsson
6–0, 6–4
2017 Croația Darija Jurak
Australia Anastasia Rodionova
Columbia Mariana Duque Mariño
Paraguay Verónica Cepede Royg
6–3, 6–2
2018 Germania Tatjana Maria
Regatul Unit Heather Watson
Statele Unite ale Americii Kaitlyn Christian
Statele Unite ale Americii Sabrina Santamaria
7–5, 2–6, [10–2]
2019 Belarus Victoria Azarenka
Republica Populară Chineză Zheng Saisai
Statele Unite ale Americii Desirae Krawczyk
Mexic Giuliana Olmos
6–1, 6–2
2020 Statele Unite ale Americii Desirae Krawczyk
Mexic Giuliana Olmos
Ucraina Kateryna Bondarenko
Canada Sharon Fichman
6–3, 7–6(7–5)
  1. ^ „atpworldtour.com Acapulco tournament profile”. atpworldtour.com. ATP Tour, Inc. Accesat în . 
  2. ^ „wtatennis.com Acapulco tournament profile”. wtatennis.com. WTA Tour, Inc. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]