Sari la conținut

Pavel Apostol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
A nu se confunda cu apostolul Pavel, un influent misionar creștin, cu matematicianul Paul Erdős sau cu graficianul Paul Erdös!
Pavel Apostol
Date personale
Nume la naștereErdös Pàl Modificați la Wikidata
Născut1919 Modificați la Wikidata
Decedat1983 (64 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
profesor universitar[*]
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata

Pál Erdős (cunoscut mai ales ca Pavel Apostol, n. 1919 la Arad – d. 1983 la Paris) a fost un filozof român de etnie ebraică, din familia matematicianului maghiar Paul Erdős.

A fost comunist în ilegalitate, fiind marxist ca opțiune filozofică. În perioada stalinistă a făcut închisoare. Pavel Apostol a fost director la departamentul de filozofie marxistă de la Universitatea din Cluj. În 1951, a fost acuzat că este dușman de clasă, dușman al poporului, spion și agent străin. După eliberare a fost numit profesor de filozofie Universitatea Politehnică din București și revenit la ideologia comunistă.[3]

A studiat filozofia la Universitatea Babeș-Bolyai și și-a luat doctoratul cu Lucian Blaga. S-a specializat la École des Hautes Études, unde a fost coleg cu François Mitterrand și la Berlin la Volkswagenstiftung.

A fost profesor la Universitatea din Cluj, unde și-a început cariera ca asistent al lui Dumitru Roșca.

A fost prieten cu Mircea Malița.

A fost președinte al Comitetului Național de Viitorologie. A adus contribuții în domeniul cercetării naturii dialectice marxiste în linia lui Mario Bunge. A îngrijit publicarea operelor lui Antonio Gramsci în România (1969).

  • 1957: Funcțiunea de cunoaștere a noțiunii;
  • 1958: Iluzia evadării: încercări critice asupra filozofiei burgheze contemporane;
  • 1969: Cibernetica: cunoaștere, acțiune; contribuții la metodologia acțiunii-cunoaștere;
  • 1969: E prea devreme sau e prea târziu să proiectăm omul anului 2000?
  • 1973: Mic dicționar filozofic;
  • 1974: Logica pe înțelesul tuturor;
  • 1975: Calitatea vieții și explorarea viitorului;
  • 1977: Viitorul.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]