Sari la conținut

Președintele Venezuelei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Președinte al Republicii Bolivariene a Venezuelei

Drapelul prezidențial al Venezuelei
În funcție
Disputat

din 23 ianuarie 2019

Reședință oficialăLa Casona (es)
Numit dePopular vote election
Durata mandatuluiȘase ani
Nelimitate
Deținătorul inauguralCristóbal Mendoza (First Republic)
José Antonio Páez (State of Venezuela)
Înființare13 ianuarie 1830
AdjunctVice President of Venezuela
Websitepresidencia.gob.ve
Drapelul prezidențial

Președintele Republicii Bolivariene a Venezuelei numit în mod colocvial Președintele Venezuelei este șeful de stat ales al Venezuelei și totodată șeful guvernului Venezuelei. În prezent mandatul prezidențial este de șase ani, cu posibilitate de referendum popular în ultimii trei ani al mandatului. În 15 februarie 2009 un referendum a anulat restricția anterioară care permitea cel mult două mandate prezidențiale.[1]

În prezent, președintele în exercițiu este Nicolas Maduro.

Termenul de „Presidente” este aplicabil acelor persoane, care au depus jurământul înainte de a ocupa oficiul prezidențial, după Declarația de independență.

Primul președinte Cristóbal Mendoza a fost instalat în 5 iulie 1811 și de fapt făcea parte dintr-un triumvirat numit de Parlament și care se roteau săptămânal, ocupând alternativ funcția, ceilalți doi membrii erau Juan Escalona și Baltasar Padrón.[2][3].

Lista președinților Venezuelei

[modificare | modificare sursă]

      Partidul Conservator       Partidul Liberal       Independent       Dictatură miolitară       Grupare Democratică       COPEI       Uniune Națională       Mișcarea A Cincea Republică/Partidul Socialist Unit

#
(toți)
#
(unic)
#
(selectați
toți)
Foto Președinte Mandatul Mod ocupare funcție Profesia
1 1 1 Cristóbal Mendoza, Juan Escalona, Baltasar Padrón 5 martie 1811 – 21 martie 1812 Triumvirat executiv ales de Primul Congres Avocat, căpitan, latifundiar
2 2 2 Simón Bolívar 6 august 1813 – 7 iulie 1814 Alegeri indirecte Militar (general)
3 3 2 Simón Bolívar 15 februarie 1819 – 17 decembrie 1819 Alegeri indirecte Militar (general)
4 4 3 José Antonio Páez 13 ianuarie 1830 – 20 ianuarie 1835 Alegeri indirecte Militar (general)
5 5 Andrés Narvarte 20 ianuarie 1835 – 9 februari 1835 Acting President Avocat / politician
6 5 4 José María Vargas 9 februarie 1835 – 9 iulie 1835 Alegeri indirecte Medic
7 6 José María Carreño 27 iulie 1835 – 20 august 1835 Acting President Militar (general)
8 4 José María Vargas 20 august 1835 – 24 aprilie 1836 Restaurare Medic
9 6 5 Andrés Narvarte 24 aprilie 1836 – 20 ianuarie 1837 Mandat interimar Avocat / politician
10 7 6 José María Carreño 20 ianuarie 1837 – 11 martie 1837 Mandat interimar Militar (general)
11 8 7 Carlos Soublette 11 martie 1837 – 1 februarie 1839 Mandat interimar Militar (general)
12 9 3 José Antonio Páez 1 februarie 1839 – 28 ianuarie 1843 Alegeri indirecte Militar (general)
13 10 7 Carlos Soublette 28 ianuarie 1843 – 20 ianuarie 1847 Alegeri indirecte Militar (general)
14 11 8 José Tadeo Monagas 20 ianuarie 1847 – 5 februarie 1851 Alegeri indirecte Militar (general)
15 12 9 José Gregorio Monagas 5 februarie 1851 – 20 ianuarie 1855 Alegeri indirecte Militar (general)
16 13 8 José Tadeo Monagas 20 ianuarie 1855 – 15 martie 1858 Alegeri indirecte Militar (general)
17 14 10 Pedro Gual Escandon 15 martie 1858 – 18 martie 1858 Președinte provizoriu Avocat
18 15 11 Julián Castro 18 martie 1858 – 2 august 1859 Lovitură de stat Militar (general)
19 16 10 Pedro Gual Escandon 2 august 1859 – 29 septembrie 1859 Președinte provizoriu Avocat
20 17 11 Manuel Felipe de Tovar 29 septembrie 1859 – 20 mai 1861 Lovitură de stat (primul mandat);
Alegeri directe (al doilea mandat)
Politician
21 18 10 Pedro Gual Escandon 20 mai 1861 – 29 august 1861 Președinte provizoriu Avocat
22 19 3 José Antonio Páez 29 august 1861 – 15 iunie 1863 Dictatură Militar (general)
23 20 12 Juan Crisóstomo Falcón 15 iunie 1863 – 18 martie 1865 Victorie în Războiul Federal (primul mandat) Militar (general)
24 20 12 Juan Crisóstomo Falcón 18 martie 1865 – 25 aprilie 1868 Alegeri indirecte (al doilea mandat) Militar (general)
25 21 13 Manuel Ezequiel Bruzual 25 aprilie 1868 – 28 iunie 1868 Președinte provizoriu Ofițer
26 22 14 Guillermo Tell Villegas 28 iunie 1868 – 20 februarie 1869 Președinte provizoriu Avocat / Military
27 23 15 José Ruperto Monagas 20 februarie 1869 – 16 aprilie 1870 Revoluție Militar (general)
28 24 14 Guillermo Tell Villegas 16 aprilie 1870 – 27 aprilie 1870 Președinte provizoriu Avocat / Militar
29 25 16 Antonio Guzmán Blanco 27 aprilie 1870 – 20 februarie 1873 Revoluție (primul mandat) Avocat / Militar (general)
30 25 16 Antonio Guzmán Blanco 20 februarie 1873 – 27 februarie 1877 Alegeri indirecte (al doilea mandat) Avocat / Militar (general)
31 26 17 Francisco Linares Alcántara 27 februarie 1877 – 30 noiembrie 1878 Alegeri indirecte Militar (general)
32 27 18 José Gregorio Valera 30 noiembrie 1878 – 26 februarie 1879 Președinte provizoriu Militar (general)
33 28 16 Antonio Guzmán Blanco 26 februarie 1879 – 12 mai 1880 Ales de Statele Federale Avocat / Militar (general)
34 28 16 Antonio Guzmán Blanco 12 mai 1880 – 1882 Ales de Statele Federale Avocat / Militar (general)
35 28 16 Antonio Guzmán Blanco 1882 – 26 aprilie 1884 Ales de Statele Federale Avocat / Militar (general)
36 29 18 Joaquín Sinforiano de Jesús Crespo 26 aprilie 1884 – 15 septembrie 1886 Ales de Statele Federale Militar (general)
37 30 16 Antonio Guzmán Blanco 15 septembrie 1886 – 8 august 1887 Ales de Statele Federale Avocat / Militar (general)
38 31 19 Hermógenes López 8 august 1887 – 2 iulie 1888 Numit interimar Militar (general)
39 32 20 Juan Pablo Rojas Paúl 2 iulie 1888 – 19 martie 1890 Ales de Statele Federale Avocat
40 33 27 Raimundo Andueza Palacio 19 martie 1890 – 17 iunie 1892 Ales de Statele Federale Avocat
41 34 Guillermo Tell Villegas 17 iunie 1892 – 31 august 1892 Președinte provizoriu Avocat / Militar
42 Guillermo Tell Villegas Pulido 31 august 1892 – 7 octombrie 1892 Președinte provizoriu Avocat
43 35 28 Joaquín Sinforiano de Jesús Crespo 7 octombrie 1892 – 14 martie 1894 Revoluție Militar (general)
44 35 29 Joaquín Sinforiano de Jesús Crespo 14 martie 1894 – 28 februarie 1898 Ales de Statele Federale Militar (general)
45 36 30 Ignacio Andrade 28 februarie 1898 – 20 octombrie 1899 Alegeri directe Politician
46 37 31 Cipriano Castro Ruiz 20 octombrie 1899 – 19 decembrie 1908 Revoluție Militar (general)
47 38 32 Juan Vicente Gómez 19 decembrie 1908 – 5 august 1913 Lovitură de stat Militar (general)
48 José Gil Fortoul 5 august 1913 – 19 aprilie 1914 Președinte provizoriu numit Președinte provizoriu Avocat
49 Victorino Márquez Bustillos 19 aprilie 1914 – 1922 Președinte provizoriu numit Președinte provizoriu[4] Avocat / politician
50 40 32 Juan Vicente Gómez 1922 – 30 mai 1929 Militar (general)
51 41 Juan Bautista Pérez 30 mai 1929 – 13 iunie 1931 Alegeri indirecte de Adunarea Națională Avocat / magistrate
52 42 32 Juan Vicente Gómez 13 iunie 1931 – 17 decembrie 1935 Alegeri indirecte de Adunarea Națională Militar (general)
53 43 33 Eleazar López Contreras 18 decembrie 1935 – 30 iunie 1936 Mandat interimar (primul mandat) Militar (general)
54 43 34 Eleazar López Contreras 30 iunie 1936 – 5 mai 1941 Alegeri indirecte (al doilea mandat) Militar (general)
55 44 35 Isaías Medina Angarita 5 mai 1941 – 18 octombrie 1945 Alegeri indirecte Militar (general)
56 45 36 Rómulo Ernesto Betancourt Bello 19 octombrie 1945 – 17 februarie 1948 Lovitură de stat Politician
57 46 37 Rómulo Gallegos Freire 17 februarie 1948 – 24 noiembrie 1948 Alegeri directe Scriitor / Romancier
58 47 38 Carlos Delgado Chalbaud 24 noiembrie 1948 – 13 noiembrie 1950 Lovitură de stat Ofițer
59 48 39 Germán Suárez Flamerich 27 noiembrie 1950 – 2 decembrie 1952 Mandat interimar Avocat
60 49 40 Marcos Pérez Jiménez 2 decembrie 1952 – 23 ianuarie 1958 Alegeri indirecte Ofițer
61 50 41 Wolfgang Larrazábal 23 ianuarie 1958 – 14 noiembrie 1958 Lovitură de stat Contraamiral
62 51 42 Edgar Sanabria 14 noiembrie 1958 – 13 februarie 1959 Mandat interimar Avocat
63 52 43 Rómulo Ernesto Betancourt Bello 13 februarie 1959 – 13 martie 1964 Alegeri directe Politician
64 53 44 Raúl Leoni Otero 13 martie 1964 – 11 martie 1969 Alegeri directe Avocat
65 54 45 Rafael Caldera Rodríguez 11 martie 1969 – 12 martie 1974 Alegeri directe Avocat
66 55 46 Carlos Andrés Pérez Rodríguez 12 martie 1974 – 12 martie 12, 1979 Alegeri directe Politician
67 56 47 Luis Herrera Campins 12 martie 1979 – 2 februarie 1984 Alegeri directe Avocat
68 57 48 Jaime Lusinchi 2 februarie 1984 – 2 februarie 1989 Alegeri directe Medic
69 58 49 Carlos Andrés Pérez Rodríguez[5] 2 februarie 1989 – 21 mai 1993 Alegeri directe Politician
70 Octavio Lepage Barreto[6] 21 mai 1993 – 5 iunie 1993 Președinte interimar Avocat / Politician
71 59 50 Ramón José Velásquez 5 iunie 1993 – 2 februarie 1994 Președinte interimar Scriitor
72 60 51 Rafael Caldera Rodríguez 2 februarie 1994 – 2 februarie 1999 Alegeri directe Avocat
73 61 52 Hugo Rafael Chávez Frias 2 februarie 1999 – 10 ianuarie 2001 Alegeri directe Ofițer
(Lt. colonel)
74 62 52 Hugo Rafael Chávez Frias 10 ianuarie 2001 – 10 ianuarie 2007[7] Alegeri directe Ofițer
(Lt. colonel)
75 63 52 Hugo Rafael Chávez Frías 10 ianuarie 2007 – 10 ianuarie 2013 Alegeri directe Ofițer
(Lt. colonel)
76 64 52 Hugo Rafael Chávez Frías 10 ianuarie 2013 – 5 martie 2013 Alegeri directe Ofițer
(Lt. colonel)
77 53 Nicolás Maduro 5 martie 2013 – Prezent Președinte în exercițiu Politician
  1. ^ Chavez câștigă șansa pentru un nou mandat prezidențial
  2. ^ "Presidentes de Venezuela" at Consulado General de Bucaramanga
  3. ^ Briceño Perozo, Mario. "Mendoza, Cristóbal de" in Diccionario de Historia de Venezuela, Vol. 3. Caracas: Fundación Polar, 1999. ISBN 978-980-6397-37-8
  4. ^ Bustillos a fost Președinte provizoriu numit după Juan Vicente Gómez. Gómez nu și-a asumat responsabilitatea președinției ci a rămas în continuare în fruntea armatei.
  5. ^ On 21 mai 1993 Pérez și-a dat demisia după ce a fost acuzat de corupție de Ministrul de Justiție.
  6. ^ Octavio Lepage was the President of Congress and was in charge of the government until Ramón J. Velásquez was elected by Congress on 5 iunie 1993.
  7. ^ La 11 aprilie 2002, ofițerii superiori au refuzat să execute ordinul lui Chávez privind execuția planului Plan Ávila. L-au arestat pe Chávez, spunând că și-a dat demisia, instaurându-l pe Pedro Carmona Estanga în funcția de președinte. După o revoltă sprijinită de forțele armate loiale lui Chávez, noul guvern a fost demis, iar Chávez restaurat în funcție pe 15 aprilie 2002. În perioada dintre demiterea lui Carmona și reîntoarcerea lui Chávez, vicepreședintele Diosdado Cabello și-a asumat funcția de președinte.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]