Sari la conținut

Ioan Mavrocordat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Alexandru Mavrocordat

Domn al Țării Românești
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (35 de ani) Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
PărințiAlexandru Mavrocordat Exaporitul
Sultane Chrysoskoulaine[*][[Sultane Chrysoskoulaine (- 11 Nov 1694 Phanar)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriNicolae Mavrocordat Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
Mare Dragoman[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Caimacam al Moldovei
Domnie7 octombrie – 16 noiembrie 1711
PredecesorCaimacam Lupu Costachi
SuccesorNicolae Mavrocordat
Domn al Țării Românești
Domnie2 decembrie 1716 – 6 martie 1719
PredecesorNicolae Mavrocordat
SuccesorNicolae Mavrocordat

Ioan Alexandru Mavrocordat, (n. 23 iulie 1684, Constantinopol – d. 23 noiembrie 1719, București) a fost caimacam în Moldova (7 octombrie 1711 - 16 noiembrie 1711) și domn în Țara Românească (2 decembrie 1716 - 6 martie 1719).

Era fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul și frate cu Nicolae Mavrocordat. A devenit caimacam în Moldova după plecarea lui Dimitrie Cantemir în Rusia, pentru ca mai apoi să devină dragoman al Porții. Domnia în Țara Românească o obține după ce fratele său este prins de austrieci. În timpul războiului turco-austriac (1716 - 1718), cei mai mulți dintre boierii munteni fugiseră în Transilvania și cereau împăratului austriac alipirea țării la Austria și numirea lui Gheorghe, fiul lui Șerban Cantacuzino ca domn. Ioan, văzând succesele austriece, a început tratative secrete cu aceștia, cărora le oferea Oltenia și un tribut anual. Aceste tratative l-au ferit de multe neplăceri în timpul războiului. Însă, în timpul Păcii de la Passarowitz din 1718, ca mijlocitor între cele două părți, și-a îndreptat din nou politica împotriva Austriei, câștigând astfel simpatia turcilor și menținându-și domnia. Din păcate, a murit la scurt timp, în 1719.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Caimacam Lupu Costachi
Caimacam al Moldovei

1711
Succesor:
Nicolae Mavrocordat
Predecesor:
Nicolae Mavrocordat
Domn al Țării Românești

17161719
Succesor:
Nicolae Mavrocordat